Ameninţarea islamismului radical din Nordul Africii

La 2 ani de la declansarea asa numitei primăveri arabe, mişcare care a înlăturat de la putere dictatori cu ştate vechi din ţări arabe, efectele in ţările din Africa de Nord si Orientul Mijlociu sunt neclare.

Adaugă ca sursă preferată în Google

România Internațional, 08.02.2013, 10:54

La 2 ani de la declansarea asa numitei primăveri arabe”, mişcare care a înlăturat de la putere dictatori cu ştate vechi din ţări arabe, efectele in ţările din Africa de Nord si Orientul Mijlociu sunt neclare. Expertii si analistii internationali au remarcat ca in multe din aceste tari dezamăgirea si revolta populatiei au luat, adesea, locul euforiei. Schimbarile de regim din regiune si tranzitia spre democratie nu au avut efectul scontat, ca de exemplu, in Egipt si Libia. Ele au deschis calea spre o perioada marcata de haos, violente si nemultumiri sociale care au permis cresterea influentei fundamentalismului religios si crearea unui bazin pentru operatiuni ale unor grupari armate extremiste asociate gruparilor teroriste. In timp ce, în ultimul deceniu, marile puteri occidentale s-au concentrat asupra intervenţiilor din Afganistan şi Irak, Africa, un continent la intersecţia sărăciei cu instabilitatea politică, a devenit treptat un focar al mişcărilor islamiste.

Evenimentele recente petrecute in Mali si Algeria au amintit comunitatii internationale de amenintarea islamismului radical din nordul Africii si riscul extinderii lui in Europa. In 11 ianuarie, la solicitarea autoritatilor din Mali (fosta colonie franceza), Parisul a lansat o operatiune militara aeriana si terestra pentru a bloca o ofensivă către sud a grupărilor armate islamiste, unele avind legaturi cu reteaua terorista Al-Qaida, care controlau nordul ţării de peste nouă luni. De atunci au fost recucerite cele mai importante oraşe din nord si nord-est, Gao, Tombouctou, Kidal, la granita cu Algeria.

Presedintele francez, Francois Hollande, s-a deplasat in Mali, unde a afirmat ca Parisul nu si-a incheiat misiunea. El a spus ca terorismul a fost indepartat, dar nu a fost invins inca. Liderul de la Paris a vizitat orasul Tombuctou, unul din cele mai afectate orase, unde a denuntat barbaria si abuzurile comise in ultimele luni de catre islamisti radicali in numele shariei (legea islamica).

Efectele evenimentelor din Mali au trecut rapid granita in Algeria, unde a avut loc un atac terorist fara precedent asupra unui complex de extractie a gazelor, ca riposta la operatiunea Parisului. Cateva zeci de angajati straini au fost luati ostatici, printre care si romani. Interventia in forta a autoritatilor algeriene, controversata si chiar criticata de Occident, s-a soldat cu un bilant tragic – 40 de ostatici, printre care si 2 romani, fiind ucisi.

Consilierul prezidential Iulian Chifu vorbeste despre cele doua evenimente: Sunt două teme separate, dar ele, până la urmă, converg, pentru că vorbim despre o zonă foarte volatilă, o zonă din Sahara, o zonă în care statele sunt postcoloniale, cu graniţe întinse greu de controlat, care nu au posibilitatea de a combate şi de a elimina zonele în care se refugiază, îşi depozitează arme si trăiesc aceste grupări radicale, teroriste, jihadiste sau de altă natură. Pe de altă parte, nu ar trebui să blamăm a priori modul de intervenţie din Algeria. Este unul din puţinele regimuri care au capacitatea de a lupta încă împotriva acestor grupări radicale. Este un regim care a cântărit între a lăsa ca acea grupare să plece cu ostaticii din zonă şi după aceea să ii vândă cu preţuri enorme, o formula de finantare care duce apoi la noi şi noi atacuri teroriste, noi şi noi luări de ostatici, sau să intervină brutal, cum a făcut-o – pe de altă parte, eficient – pentru a prelua controlul. Algerul a considerat că este util ca acel tip de intervenţie să blocheze precedentul, să fie o descurajare credibilă pentru ca atacuri la zona acesta, de petrol şi gaze, să nu se mai producă.”

Evenimentele din Mali si Alger au determinat organizarea, la Bruxelles, a unei reuniuni extraordinare unde şefii diplomaţiilor ţărilor UE au aprobat o misiune pentru formarea şi reorganizarea armatei din Mali. 500 de persoane din 15 state vor lua parte la aceasta misiune care ar putea deveni deplin operaţională luna viitoare.

Romania, in calitate de stat membru al UE, a decis sa ia parte la aceasta misiune. Consiliul Suprem de Aparare a Tarii a aprobat trimiterea in aceasta tara nord-africana a 10 militari. Bucurestiul a dorit sa reconfirme asfel si angajamentul asumat în lupta antiteroristă şi în asigurarea securităţii internaţionale alături de partenerii din UE si NATO. Unii s-au intreabat daca decizia Romaniei de a lua parte la misunea din Mali este una simbolica sau chiar utila. Un raspuns ne da analistul militar Ion Petrescu: Cei zece militari sunt foarte utili şi să nu uităm că este vorba atât de instructori cât şi de specialişti în lucrul de Stat-Major, ceea ce arată respectul pentru experienţa militară românească prin cooptarea unor militari români profesionişti în structurile de Stat-Major constituite la nivelul EUCOM. Sunt profesionişti care cu siguranţă au o experienţă dobândită în general de Armata Română în cele trei teatre de operaţuni militare. Este vorba de spaţiul ex-iugoslav, Irak şi Afganistan”.

Pe de alta parte, Parisul doreste sa isi reduca de luna viitoare participarea militara in Mali, daca situatia pe teren o permite. Franta si SUA au subliniat ca sarcina de a garanta securitatea, integritatea teritorială şi suveranitatea acestei tari revine Forţei africane din Mali, care trebuie plasată cât mai repede sub autoritatea ONU. Această forţă ar urma să cuprindă circa 6.000 de soldaţi.