Priorităţi pentru românii din afara graniţelor ţării

După 1989, relaţiile cu românii de pretutindeni au devenit o preocupare constantă a autorităţilor de la Bucureşti.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Corina Cristea, 02.06.2017, 12:40

După 1989, relaţiile cu românii de pretutindeni au devenit o
preocupare constantă a autorităţilor de la Bucureşti, atât în contextul
aprofundării relaţiilor bilaterale cu statele pe teritoriul cărora există
comunităţi româneşti sau care aparţin filonului cultural românesc, cât şi în
condiţiile în care protejarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor
naţionale s-a consacrat drept una dintre priorităţile permanente ale guvernelor
post-decembriste şi ale instituţiilor europene. Astfel, păstrarea, dezvoltarea
şi afirmarea identităţii etnice, lingvistice, culturale şi religioase a
românilor din vecinătate şi emigraţie a fost, în ultimele aproape trei decenii,
unul dintre obiectivele strategice de politică externă a României – este
poziţia declarată a Bucureştiului.

Noul minister
pentru relaţia cu românii de pretutindeni este o instituţie extrem de
ambiţioasă astăzi pentru că vom încerca să depăşim modalitatea de a lucra doar
prin proiecte cu organizaţiile românilor de pretutindeni, vom încerca sa găsim
modalităţi de a transforma tematica la care se referă fiecare comunitate.
– anunţa, la început de an şi de mandat, ministrul de resort Andreea Păstârnac. Fiecare comunitate, în conformitate cu locul în care se
află, este adâncită în problemele sale, extrem de importante, vitale de multe
ori daca vorbim despre românii din jurul graniţelor, dacă vorbim despre românii
din Marea Britanie care vor fi afectaţi de Brexit, dar, în acelaşi timp, există
teme care îi unesc pe aceşti români aflaţi pe alte meridiane, adăuga Andreea
Păstârnac. Ea pleda pentru dialog între aceste comunităţi astfel încât cele
care au avut proiecte extraordinare să
poată fi luate drept model de altele.

Invitată recent la Radio România, la
câteva luni de la preluarea mandatului, ministrul Andreea Păstârnac a făcut o
trecere în revistă a problemelor cu care se confruntă diaspora română: Vorbind despre românii aflaţi în
afara graniţelor vorbim despre o multitudine de probleme şi problematici,
deoarece aproape o treime din populaţia activă a României de astăzi se găseşte
în afara graniţelor. Dar primul nostru gând merge spre problemele ridicate de
identitate, spre problemele legate de ceea ce ne face să fim români şi, în mod
normal, către limba română. Alături de identitate, una din preocupările noastre
este legată de drepturile cetăţenilor români aflaţi astăzi în străinătate,
marea majoritate la muncă. Prima noastră preocupare a mers spre numărul mare de
români aflaţi în Marea Britanie care, datorită a ceea ce numim simplu Brexit,
îşi văd statutul profesional, statutul social, statutul pe piaţa de muncă supus
la diferite încercări. De asemenea, alte grupuri de români aflaţi la muncă îşi
văd drepturile periclitate. În acelaşi timp trebuie să spunem că e foarte
important, este o prioritate să continuăm campaniile desfăşurate împreună cu
căteva ministere – Ministerul Muncii, Ministerul de Interne, Ministerul Afacerilor
Externe – de a informa cetăţenii români asupra faptului că ei sunt primii
stăpâni ai drepturilor lor. Ei sunt cei care nu trebuie să renunţe la
drepturile lor pentru a fi respectaţi de ceilalţi.

Numărul total al
românilor plecaţi să muncească în afara graniţelor ţării este dificil de
cuantificat, însă din datele primite de la autorităţile statelor membre ale UE
şi din diverse studii realizate rezultă că este vorba de câteva milioane. Cei
mai mulţi au ales Italia şi Spania ca ţară de destinaţie, pe a treia poziţie
aflându-se Marea Britanie. Andreea Păstârnac a
explicat că educaţia este principala problemă cu care ministerul pe care îl
conduce se confruntă, pentru că mulţi copii români sunt născuţi în alte state
şi nu mai învaţă limba română: Ne-am
propus să sprijinim asociaţiile de voluntari, şcolile parohiale care predau
astăzi limba română în mod voluntar. Trebuie reţinut că un număr foarte mic din
tinerii care sunt şcolarizaţi astăzi în special în cele două mari state
europene unde sunt marile noastre comunităţi, aşadar un număr mic dintre elevii
şcolarizaţi reuşesc să înveţe astăzi limba română. Încercăm, într-un program
comun cu Ministerul Educaţiei Naţionale, să facem posibil ca manualul, clasicul
abecedar, manualul de limba română să ajungă în aceste şcoli, atât în forma sa
clasică, cât şi în forma sa digitală, care este foarte importantă. Sunt tineri
care învaţă astăzi pe foi xerocopiate de către voluntarul care face tot ce
poate ca să-I sprijine. În acest program încercăm să-i ajutăm şi pe voluntari,
să ajutăm şcolile parohiale, să încercăm să venim cu programe de pregătire.

Programe
care să fie cât mai apropiate de o viitoare curicula a limbii române în diaspora. Unul dintre elementele
principale de coeziune a comunităţilor româneşti este reprezentat de existenţa,
în cadrul acestora, a şcolilor duminicale sau de week-end. Acestea activează pe
lângă parohiile creştine şi în cadrul asociaţiilor reprezentative ale românilor
din străinătate.