Priorităţi ale Bucureştiului (3)

Încheiem trecerea în revistă a priorităţilor de politică externă ale Bucureştiului, aşa cum au fost ele prezentate de şeful diplomaţiei române Teodor Meleşcanu într-un interviu pentru Radio România

Adaugă ca sursă preferată în Google

România Internațional, 05.01.2018, 13:15

Încheiem trecerea în revistă a priorităţilor de politică externă ale Bucureştiului, aşa cum au fost ele prezentate de şeful diplomaţiei române Teodor Meleşcanu într-un interviu pentru Radio România, insistând asupra relaţiei Bucureşti–Washington şi asupra rolului României de contributor la securitate. Pe 11 iulie 2017, România şi SUA au aniversat 20 de ani de Parteneriat Strategic, parteneriat care, potrivit ministrului român de externe, a adus o contribuţie distinctă la stimularea şi accelerarea reformelor interne ale României şi, de asemenea, a contribuit la procesul de aderare a României la NATO: “Parteneriatul contribuie, totodată, la definirea profilului strategic al ţării noastre, astfel faptul că România găzduieşte pe teritoriul său facilitatea de la Deveselu, care este operaţională din 2016, reprezintă o contribuţie concretă a ambelor ţări, România şi SUA, la securitatea europeană. Din punctul nostru de vedere, SUA joacă un rol indiscutabil şi de neînlocuit în asigurarea atât a securităţii României, cât şi a securităţii Europei. Relaţia transatlantică pentru noi este fundamentală, atât pentru UE, cât şi pentru Statele Unite ale Americii. România este unul din partenerii importanţi ai SUA şi în combaterea ameninţărilor globale asimetrice şi pe probleme privind criminalitatea cibernetică, traficul ilegal de orice natură şi în combaterea terorismului. Există, de asemenea, un bun nivel de cooperare cu SUA în materia schimbului de informaţii.”

În acelaşi timp, MAE de la Bucureşti va continua să utilizeze în continuare toate pârghiile, inclusiv demersurile politico-diplomatice, pe lângă Reprezentanţa Administraţiei şi a Congresului SUA, pentru ca românii să poată circula fără viză pe teritoriul SUA, a mai spus Teodor Meleşcanu: “În acest scop ne-am angajat într-un dialog foarte susţinut la nivel tehnic şi politic, atât în cadrul bilateral cu autorităţile americane, cât şi trilateral împreună cu Comisia Europeană, toate având ca obiectiv asigurarea reciprocităţii depline în materie de exonerare a vizelor pentru cetăţenii români care se deplasează în Statele Unite. În acest context vreau să menţionez faptul că în iunie, Comisia Europeană şi Statele Unite au adoptat o declaraţie privind reciprocitatea vizelor, în care părţile se angajează să conlucreze pentru asistarea celor cinci state membre ale Uniunii Europene care nu sunt încă parte la Viza Waiver, printre care este şi România, de a avansa mai rapid în îndeplinirea cerinţelor legislaţiei americane. Principala problemă pe care o avem nu este nici de ordin politic, nici de ordin diplomatic. Noi am dezvoltat încă din 2007 o colaborare intensă cu partea americană, pentru implementarea noilor criterii tehnice şi de securitate. Singurul criteriu pe care partea română îl mai are de rezolvat, în afară de faptul că toate celelalte criterii privind securitatea documentelor de călătorie, controlul la frontieră, imigraţie, sunt îndeplinite de către partea română, singurul criteriu pe care nu l-am atins este diminuarea ratei cererilor de respingere a vizelor depuse de cetăţenii români la consulatele americane.”

În ceea ce priveşte dimensiunea economică a Parteneriatui Strategic, deşi ea nu şi-a atins potenţialul maxim, se poate spune că este în consolidare – tradusă în cifre, de exemplu, în perioada ianuarie-august 2017, exporturile de bunuri din SUA către România au crescut cu 33%, iar cele din România către SUA cu 11%. Schimbând registrul, şeful diplomaţiei de la Bucureşti s-a referit şi la lupta antiterorism în UE, amintind câteva dintre instrumentele menite să contribuie în mod semnificativ la reducerea ameninţării teroriste. În primul rând a fost adoptată strategia globală de securitate a UE, care a pornit de la ideea aprofundării legăturii între politicile interne şi externe: “România în cadrul european susţine promovarea unor măsuri specifice pentru combaterea fenomenului radicalizării online, precum şi a extremismului violent sau a finanţării terorismului, în principal prin schimbul de informaţii între statele membre. Sigur, din fericire, în România, până în prezent, nu au loc manifestări ale acestui fenomen pe plan naţional, deşi, după cum ştiţi, aproape în toate atacurile teroriste derulate în Europa, începând cu atacul de la Madrid în 2004 şi terminându-se cu cel de la Barcelona din vară, au existat, din păcate, şi victime care sunt cetăţeni români. Lipsa acestei ameninţări acasă nu înseamnă, însă, că România nu este implicată în lupta împotriva terorismului. Astfel, în calitate de stat membru al Uniunii Europene şi al NATO, facem parte dintr-un efort integrat de combatere a terorismului, într-o combatere comprehensivă şi care pune respectarea drepturilor fundamentale la baza tuturor acţiunilor derulate.”

Terorismul şi extremismul violent în mod evident au un caracter transfrontalier, de aceea, spune şeful diplomaţiei de la Bucureşti, este absolut necesară implicarea statelor partenere în combaterea acestor fenomene.