Provocări la nivel global

Cu o intervenţie de 48 de minute, preşedintele venezuelean, Nicolas Maduro, a furnizat în acest an cel mai lung discurs din cadrul Adunării Generale a ONU, a cărei a 73-a ediţie a reunit, recent, la New York, circa 130 de şefi de stat sau de guvern.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Corina Cristea, 05.10.2018, 13:05

Cu o
intervenţie de 48 de minute, preşedintele venezuelean, Nicolas Maduro, a
furnizat în acest an cel mai lung discurs din cadrul Adunării Generale a ONU, a
cărei a 73-a ediţie a reunit, recent, la New York, circa 130 de şefi de stat
sau de guvern. Un discurs departe de recordurile deţinute de cel susţinut în
1960 de liderul cubanez Fidel Castro, care a vorbit timp de 4 ore şi 29 de
minute, sau de cel absolut al reprezentantului Indiei – 8 ore, în 1957. Cooperarea între state este tot
mai nesigură şi mai dificilă, iar diviziunile din Consiliul de Securitate sunt
grave, a apreciat în discursul său, secretarul general al ONU, Antonio
Guterres, deplângând ceea ce a numit o lume din ce în ce mai haotică.

În
cel mai aşteptat discurs, liderul de la Casa Albă a avertizat
dur Iranul, pe care l-a calificat drept cel mai mare sponsor al terorismului,
care alimentează conflictele din regiune şi dincolo de ea – Măcelul pe care îl comite regimul sirian
este susţinut de Rusia şi Iran. Regimul iranian exportă violenţă, teroare şi
haos, procură ilicit materiale sesnsibile pentru a-şi avansa programul de
rachete balistice şi proliferează aceste rachete în întreg Orientul Mijlociu.
Toate sancţiunile SUA legate de programul nuclear vor fi complet aplicate la
începutul lunii noiembrie. După aceea, SUA vor impune noi sancţiuni, mai dure ca
niciodată, pentru a contracara întreaga serie de atitudini ostile ale
Iranului.

Donald Trump a comparat relaţiile SUA cu Iranul cu cele
îmbunătăţite, după cum le-a calificat pe cele cu liderul nord-coreean, Kim
Jong Un, pe care l-a lăudat pentru suspendarea testelor balistice şi nucleare.
Liderul american a cerut, însă, respectarea cu stricteţe a sancţiunilor
internaţionale impuse Coreii de Nord, până la denuclearizarea acesteia. Trump
şi-a folosit discursul din acest an şi pentru a face apel la reforme comerciale
internaţionale, pentru a îndemna OPEC să nu mai crească preţul petrolului,
pentru a critica China pentru practicile sale comerciale, dar şi pentru a avertiza
statele europene împotriva dependenţei de sursele de energie ruseşti. Rusia a
criticat, pe de altă parte, la Naţiunile Unite retragerea unilaterală a SUA din
acordul nuclear cu Iranul, spunând că această măsură poate duce la creşterea
tensiunilor în Orientul Mijlociu, va crea riscuri pentru regimul de
neproliferare şi va fi, în acelaşi timp, extrem de contraproductivă şi din
perspectiva eforturilor care se depun în prezent pentru denuclearizarea
peninsulei Coreea.

Un alt subiect adus în discuţie – Siria. Corespondentul
Radio România, Alexandru Beleavschi: Ministrul
rus de Externe, Serghei Lavrorv, a avertizat ţările occidentale împotriva unor
noi lovituri militare asupra Siriei, sub un nou pretext înscenat.
Avertismentul vine la scurt timp după decizia Rusiei de a transfera regimului
sirian rachete sol-aer S-300 şi altor măsuri miltare ale Moscovei în Siria care
de facto impun o zonă de restricţie
aeriană în zona Mării Mediterane, adiacentă Siriei. Israelul a declarat că
această decizie creşte riscurile în regune, iar SUA au calificat-o drept o
greşeală. Şeful diplomaţiei ruse a declarat în Consiliul de Securitate că
teroriştii din Siria dispun de substanţe toxice de luptă, au învăţat să le
fabrice şi dispun de laboratoare de producţie a acestora, fapt confirmat
inclusiv de serviciile secrete americane. În acelaşi timp, guvernul sirian, a
spus Serghei Lavrov, şi-a distrus întregul arsenal chimic. Aşa cum a fost
prevăzut de acordul ruso-american din 2013.

Criza
iraniană nu poate fi redusă la o politică a sancţiunilor, a apreciat, pe de
altă parte, preşedintele francez Emmanuel Macron, care a pledat pentru
elaborarea unei strategii pe termen lung pentru gestionarea dosarului. ”Vom păstra în jurul acestei mese acelaşi
obiectiv: acela de a împiedica Iranul să se doteze cu arma nucleară” – a
subliniat Emmanuel Macron, salutând, în acelaşi timp, eforturile lui Donald
Trump de a convinge regimul nord-coreean să renunţe la armele nucleare. Dar, a
adăugat liderul francez, ”În niciun
moment Consiliul de Securitate nu trebuie să piardă din vedere un lucru: Coreea
de Nord continuă să reprezinte o ameninţare nucleară şi balistică pentru
regiune şi lume”.

Preşedintele Klaus Iohannis a susţinut în faţa Adunării
Naţionale a ONU un discurs consacrat modului cum România priveşte actualul
context internaţional şi ce soluţii propune pentru aceste probleme. Şeful
statului român a subliniat că între ameninţările grave la adresa securităţii,
terorismul trebuie să primească un răspuns coordonat la nivel global, iar
proliferarea armelor de distrugere în masă şi mijloacele lor de livrare rămân
ameninţări existenţiale pentru securitatea globală. Schimbările climatice au
devenit una dintre cele mai grave provocări la nivel global, a mai apreciat
Klaus Iohannis, insistând asupra rolului Naţiunilor Unite şi amintind că anul
viitor, în timpul cât va asigura preşedinţia Consilului UE, România va găzdui,
în aprilie 2019, o conferinţă cu tema Creşterea rezilienţei la dezastre
naturale.