Ancore de securitate in Europa
În contextul invaziei Rusiei în Ucraina, Suedia și Finlanda au luat decizia de a renunța la neutralitate pentru a beneficia de umbrela de securitate a Alianței.
Corina Cristea, 10.06.2022, 11:52
În contextul invaziei Rusiei în Ucraina, Suedia și Finlanda au luat decizia de a renunța la neutralitate pentru a beneficia de umbrela de securitate a Alianței. Cele două țări nordice şi-au depus, în mod oficial, candidaturile, punând astfel capăt unor politici de lungă durată de nealiniere militară. Pentru a fi acceptate în Alianță este nevoie, însă, de votul unanim al membrilor, condiţie care nu este îndeplinită acum din cauza opoziţiei Turciei. Autorităţile turce spun că cele două ţări au impus sancţiuni Ankarei şi că acestea sprijină terorismul kurd. NATO este încrezător, însă, că se vor depăşi obiecţiunile formulate de Turcia, iar odată obținut și acordul Ankarei, procesul de aderare va dura câteva săptămâni. Apoi ratificarea de către parlamentele celor 30 de state membre ar putea fi definitivată în aproximativ un an. Așadar, NATO se pregăteşte pentru o extindere istorică în regiune, catalizată de războiul declanşat de Rusia în Ucraina.
Ce aduce aderarea celor două țări la NATO? Invitat la Radio România, Virgil Bălăceanu, general în rezervă, fost reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles, spune că aderarea este în primul rând în beneficiul acestor țări, dar nu doar al lor: Să ținem cont că sunt două țări importante, Suedia și Finlanda au fost și sunt foarte aproape de NATO, pentru că ele sunt dintre cele mai active partenere-state cu NATO. Sunt state care au principii de apărare bazate pe apărarea teritorială, în mod deosebit Finlanda, dar și Suedia. Ele reprezintă prin aderarea la NATO o plus valoare și o întărire a NATO, în definitiv, dar mai ales o întărire a flancului nordic. Alături de Polonia și de statele baltice, vor da mai multă siguranță și mai multă descurajare față de agresivitatea Federației Ruse. Creează o anumită problemă, dar asta între ghilimele o anumită problemă, pentru că în timp vom vedea că flancul de sud-est este flancul cel mai periclitat, are cele mai multe amenințări și nu este flancul cel mai puternic. Dar asta nu înseamnă că aderarea celor două state nu duce la o întărire a NATO și n-aș spune creează probleme Federației Ruse. De altfel, și Federația Rusă a fost foarte ezitantă în a spune că intrarea celor două state ar crea probleme deosebite. Însă se realizează un revers al medaliei: Federația Rusă a început un război în ideea asigurării printre alte obiective a neutralității Ucrainei și, reversul medaliei, extrem de nefavorabil pentru ea, este acela că două state puternice din punct de vedere industrial, dar și al tradițiilor de apărare, Suedia și Finlanda, vor intra în NATO. Să sperăm că procesul de aderare va reuși în timp scurt dincolo de problemele pe care le știm legate de o anumită opoziție a Turciei.
Dacă Suedia și Finlanda se alătură NATO, cred că este destul de clar că vor fi considerate furnizori de securitate, nu consumatori. Suedia și Finlanda au armate moderne și eficiente, care lucrează în tandem cu NATO, a explicat pentru Europa Liberă Doug Klain, director adjunct al Centrului Eurasia al Atlantic Council. Dar, pe cât de bine antrenate sunt armatele ambelor țări, Suedia și Finlanda sunt temătoare în privința unui conflict direct cu Rusia. Douglas Klain e de părere că ambele țări împărtășesc temeri similare, însă pentru Finlanda, frica este una direct palpabilă – aceasta împarte o graniță lungă cu Rusia, iar în ultimii ani, tot mai multe avioane rusești au zburat destul de aproape de spațiul aerian finlandez, încercând să-și dovedească adevăratele puteri. În opinia expertului de la Atlantic Council, unul dintre motivele pentru care Suedia a optat să se alăture Alianței ar fi disconfortul de a rămâne singura țară din Peninsula Scandinavă fără statut NATO – odată ce Finlanda a decis să adere, iar Norvegia și Danemarca sunt membre încă din 1949.
Cum va schimba aderarea Suediei şi Finlandei specificul NATO? Aderarea celor două ţări la alianţă va produce un impact semnificativ. Marea Baltică va fi aproape în totalitate înconjurată de membrii NATO, iar graniţa Alianţei cu Federaţia Rusă va fi mai mare. Analistul militar Radu Tudor: Este exact ceea ce nu și-a dorit Vladimir Putin și, având în vedere repetatele sale erori strategice, este ceea ce primește. Pentru că n-am fi discutat probabil atât de repede de intrarea Finlandei și Suediei în NATO – două țări care în mod traditional și-au păstrat neutralitatea militară – dacă nu ar fi existat acest război sângeros și aberant declanșat de Rusia în Ucraina. S-a dovedit, încă o dată, că Rusia este agresivă, este lipsită de predictibilitate și reprezintă o amenințare pentru spațiul țărilor civilizate. Or, Suedia și Finlanda au considerat că doar sub umbrella NATO ar putea fi protejate de repetarea agresivității militare a Rusiei care, din păcate, s-a dovedit în istorie. Și, aceste două țări îndrăznesc să spun că vin cu o expertiză excepțională în privința modului eficient de combatere a agresivității militare a Rusiei, dată fiind istoria lor și dată fiind perioada lungă în care au studiat și s-au confruntat cu provocări care au venit de la Moscova asupra acestor două țări. Se închide, într-un fel, problema securitară în zona flancului nordic al NATO, pentru că avem acolo câteva ancore: Polonia, Suedia, Finlanda, Norvegia, Danemarca – țări extrem de serioase, cu o contribuție miltară puternică în interiorul NATO. Iar în continuare, adaugă Radu Tudor, va trebui să vedem cum dezvoltăm structura militară și infrastructura NATO în zona de sud-est a Alianței, unde se află și România.
