Cultura Cucuteni

Una dintre cele mai impresionante culturi neolitice este cultura Cucuteni-Ariuşd-Tripolia care se întinde pe o suprafaţă cuprinsă între nord-estul României, Republica Moldova şi Ucraina de sud-vest

Marius Tiţa, 07.10.2018, 11:36

Una dintre
cele mai impresionante culturi neolitice este cultura Cucuteni-Ariuşd-Tripolia
care se întinde pe o suprafaţă cuprinsă între nord-estul României, Republica
Moldova şi Ucraina de sud-vest. Şi-a primit numele de la satul Cucuteni unde,
în 1884, s-au descoperit primele vestigii arheologice. Caracterizată de
ceramica superb pictată, cultura Cucuteni este datată în jurul anului 4800-4600
î.e.n. Denumiţi şi cucutenieni, oamenii de atunci se caracterizau printr-un
mod de viaţă sedentar. Se ocupau cu vânătoarea, agricultura, pescuitul,
meşteşugurile casnice, exploatarea sării şi comercializarea ei.

Lăcrămioara
Stratulat este directorul Complexului Muzeal Moldova din Iaşi care găzduieşte
Muzeul de Istorie a Moldovei care expune
piese reprezentative ale culturii Cucuteni. Ea ne-a făcut o scurtă introducere
în cultura celebră în toată lumea. Splendida şi valoroasa şi uimitoarea
cultură Cucuteni este o cultură neo-eneolitică din istoria Europei, este cea mai valoroasă
cultură din Europa şi n-o spunem noi, cei din România. Este o cultură
anterioară marilor piramide, este anterioară culturii miceniene. Cele mai vechi
artefacte au o vechime de 6500-7000 de ani. Nu e puţin dacă ne gândim la ceea
ce este remarcabil la ea, adică splendida pictură rămasă aproape intactă din
punct de vedere coloristic. Mai avem încă foarte multe semne de întrebare
asupra acestei culturi.

Geografia oamenilor de acum câteva
mii de ani era cu totul alta, spaţiul imaginat de ei diferea fundamental de cel
pe care ni-l imaginăm noi. În acest sens, semnificaţia de cultură nu era
limitată de ceea ce înţelegem noi azi prin termenul modern. Lăcrămioara
Stratulat: Ca orice cultură arheologică ea are o arie de început, o arie de maximă
dezvoltare şi o parte finală. Aria de început este în zona Moldovei şi tot aici
este aria de maximă dezvoltare, în toată Moldova, de dincoace şi de dincolo de
Prut. Ultima parte de dezvoltare a acestei culturi este în partea ucraineană.
Acum 7000 de ani nu existau aceste graniţe, aceste ţări şi poate că ar fi un
element în plus ca atunci când vorbim despre cultură să subliniem faptul că cel
mai important lucru este valoarea şi nu graniţele administrative ale unui stat care,
însă, trebuie respectate.

Una dintre
cele mai importante aşezări din România ale culturii Cucuteni este satul Poduri
din judeţul Bacău, în estul României. Aici s-a descoperit în 1979 un bogat sit
arheologic care conţine locuinţe, unelte, depozite de provizii, ceramică
pictată, statuete şi o moară. La Poduri au fost găsite mari depozite de
cereale, într-o locuinţă au fost descoperite 16 depozite. Au fost descoperite,
în diferite niveluri, construcţii de chirpici de forma unor cutii cu suprafaţa
de un metru pătrat şi pereţi înalţi de 45 de centimetri. Moara este o
construcţie în care se află 4 silozuri de formă tronconică, înalte de
aproximativ 1,10 metri, prevăzute cu un un capac şi o răsuflătoare. În momentul
descoperirii erau pline cam o treime cu cereale carbonizate. Silozurile erau
specializate, două dintre ele conţinând în special orz, în timp ce celelalte
două conţineau grâu. În apropierea celor două silozuri se află o construcţie de
formă pătrată în care erau aşezate 5 râşniţe, 3 mai mari şi 2 mai mici. Ele
erau fixate în socluri de lut vopsite în alb. La colţul construcţiei era un
jgheab prin care se evacua măcinişul. Este una dintre cele mai vechi mori din
Europa de sud-est.

Lăcrămioara Stratulat arată însă că
specificul cucutenian a fost acela al ceramicii excepţionale şi al măiestriei
artiştilor: Este o cultură care se întinde pe 360.000 de
kilometri pătraţi, absolut uriaşă, pe un teritoriu uriaş pentru acele timpuri,
cu faze şi subfaze de dezvoltare, dar care are ca fir roşu, ca element comun
această splendidă pictură realizată fie în motive meandrice, spiralate, fie în
motive geometrice, depinde de faza de dezvoltare la care noi ne referim.
Specialiştii au încercat să dea o explicaţie acelor motive încercând să
pătrundă în mentalitatea cucutenienilor, ceea ce este foarte greu pentru noi să
ne reîntoarcem într-o perioadă atât de îndepărtată de timp. Putem doar să
afirmăm că erau mari iubitori de frumos şi mari artişti, dacă ei au putut să
exploateze oxizii pe care îi găseau într-o zonă apropiată lor. Ceramica este
prelucrată aproape perfect, nu la roată ci de mână. Oricare vas cucutenian se
poate jura că este făcut la roată, perfecţiunea este foarte aproape de
măiestria meşterului cucutenian. Îi numim artişti, îşi pictau până şi polonicul
cu care mâncau.

Cucutenienii
munceau, se rugau, aveau o viaţă de familie şi una cotidiană. Cultura lor este
o manifestare a omului a cărui creativitate a fost, în orice epocă, minunată,
iar artefactele lor care ne-au parvenit vorbesc singure despre lumea de atunci.