Institutul Medico-Legal sau patrimoniul pierdut al Bucureștiului

Clădire reprezentativă a Bucureștiului vechi de pe malul Dâmboviței, Institutul de Medicină Legală ”Mina Minovici” a dispărut din peisajul orașului la jumătatea anilor 1980. Ridicat la începutul secolului XX, edificiul-stil care adăpostea morga capitalei a căzut inutil sub furia demolatoare a lui Nicolae Ceaușescu.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Steliu Lambru, 11.10.2026, 11:30

Pe malul stâng al Dâmboviței, după ce râul părăsește zona centrală din Piața Unirii, se găsea până în 1985 clădirea Institutului Medico-Legal care purta numele fondatorului său, doctorul Mina Minovici. Era o clădire superbă, reprezentativă atât pentru arhitectură, cât și pentru destinația ei. Fusese ridicată în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în perioada de avânt economic al României, în timpul marelui rege Carol I cu acest scop. Inaugurată în 1892, ”Morga orașului” devenea ”Institutul Medico-Legal” în 1898.

După 93 de ani de existență, impozantul edificiu era pus la pământ de brutalul plan de sistematizare a Bucureștiului conceput de Nicolae Ceaușescu, după cutremurul de pământ din 4 martie 1977. Astfel, clădirea Institutului Medico-Legal devenea una dintre numeroasele victime ale demolărilor inexplicabile de atunci.

Octavian Buda este profesor de istorie a medicinei la Universitatea de Medicină și Farmacie ”Carol Davila” din București și psihiatru la Institutul de Medicină Legală ”Mina Minovici”. Experiența sa cu acea clădire a fost cea a unui tânăr care se pregătea să devină student la medicină și care a fost privat de moștenirea lăsată de înaintași.

„Un record urban pe care noi îl avem, destul de deprimant, este faptul că avem o morgă decedată la propriu, și anume demolarea acestei clădiri cu o valoare arhitectonică cu totul remarcabilă. Și asta s-a întâmplat prin 1985, când eu mă pregăteam să dau la Facultatea de Medicină. S-a întâmplat să ajung prin zona aceea de la Căuzași, și aveam efectiv senzația, mergând pe acolo, că era mai mult decât deprimant. E foarte greu de descris în cuvinte de ce s-a demolat o clădire care, practic, ca amplasament, era în spatele Bibliotecii Naționale de astăzi.”

Asemenea bisericii Sfânta Vineri, mănăstirii Văcărești și a altor edificii de mare valoare artitecturală, și clădirea Institutului Medico-Legal a fost demolată inutil.

Octavian Buda: ”Motivul pentru care clădirea s-a demolat a fost absolut de neînțeles pentru că nu deranja pe nimeni. Folclorul spune că Ceaușescu ar fi spus: Ce e aia medicină de morți? Nu există așa ceva. Dacă e să fie morgă de adunat cadavre, atunci să se adune la marginea orașului! Interesant că, până la urmă, autopsierea și fotografierea lui împușcat este un document de medicină legală și de istoria medicinei legale cât se poate de evident. Deci, de ce a fugit, n-a scăpat.”

Clădirea institutului bucureștean fusese ridicată după modelul unor instituții similare din Occident, cea din Liverpool, din 1837, fiind cea mai apropiată sursă de inspirație, așa cum a remarcat și Octavian Buda:

”Toată zona de acolo, și în spatele Bibliotecii Naționale, și vizavi de Biblioteca Națională, a rămas un câmp viran unde Ceaușescu voia să-și organizeze nu știu ce casă de congrese. Deci demolarea asta s-a întâmplat undeva prin 1985. Unul dintre lucrurile care m-au impresionat pe mine foarte mult a fost atunci când am vizitat orașul Liverpool. Orașul are o clădire care se numește Liverpool Medical Institute și care arată extraordinar de asemănător cu fostul Institut Medico-Legal din București. Are cam aceeași structură, cu un hol foarte mare și foarte frumos la intrare, cu o sală de amfiteatru. Are câteva coloane în plus față de vechea noastră morgă. Modelul este cât se poate de asemănător, cu acele colonade, cu intrarea care era a directorului și pe unde se intra în clădire, și după aceea urma interiorul.”

Frumoasa clădire pierdută avea toate dotările necesare. Octavian Buda: ”Ceea ce este într-adevăr absolut remarcabil este faptul că s-a putut crea și inaugura o clădire așa de frumoasă și de deosebită pe cheiul Dâmboviței. Institutul avea niște caracteristici care îl scoteau totuși în evidență. Nu era doar o simplă morgă unde se depozitau cadavrele și se făceau autopsii. Avea departamente, avea niște laboratoare de toxicologie, de antropometrie, de identificare, care dădeau o supraspecializare acestor activități.

Inițial s-a numit Morga orașului, după care s-a schimbat denumirea în Institutul Medico-Legal. La intrarea în institut era camera care ducea spre cabinetul directorului. În interior erau sala principală de autopsie, zona de sus în care studenții veneau și se așezau de jur-împrejur și priveau de sus în jos la autopsie. Mai erau o altă sală de autopsie făcută ulterior, locurile în care se depozitau cadavrele, o sală de lucrări pentru studenți, laboratorul de toxicologie, biblioteca și un muzeu care avea tot felul de grozăvii care erau expuse.

Muzeul putea fi vizitat și era un fel de, cum s-ar numi astăzi, cabinet de curiozități în care se găseau tot felul de exponate și tot felul de minuni. Mai erau capela, făcută destul de neogotic, foarte frumoasă ca arhitectură, amfiteatrul cel mic și amfiteatrul cel mare al institutului.”

Însă istoria Institutului Medico-Legal continuă. După câțiva ani de funcționare provizorie la Spitalul ”23 August”, din 1989 el s-a mutat într-o clădire în stilul arhitecturii totalitare, aflată la ieșirea din sud-estul orașului.