Ascultă Live

Ascultă Radio România Internațional Live

Casă de târgoveț bucureșteană

Deși Bucureștiul are o vechime considerabilă, prima atestare documentară datând din 1459, cele mai vechi clădiri păstrate până azi - unele din ele devenite emblematice pentru oraș - au fost, în mare parte, construite...

Casă de târgoveț bucureșteană
Casă de târgoveț bucureșteană

, 11.10.2020, 15:24

Deși Bucureștiul
are o vechime considerabilă, prima atestare documentară datând din 1459, cele
mai vechi clădiri păstrate până azi – unele din ele devenite emblematice pentru
oraș – au fost, în mare parte,
construite începând cu cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Cu toate
acestea, pe una dintre cele mai vechi artere ale Bucureștiului, Calea
Șerban-Vodă, a rezistat o locuință de târgoveț care, conform specialiștilor, a
fost ridicată în jurul anului 1790.
Casa de târgoveț sau Casa Voina, după numele ultimului proprietar, e
specială fiindcă e singura casă de orășean care a supraviețuit în București din
secolul XVIII până azi, dar și fiindcă îmbină elemente stilistice ale
arhitecturii tradiționale românești cu influențe balcanice.

Mai mult decât
atât, importanța casei este pusă în evidență și de importanța istorică a
drumului pe care este amplasată: Calea Șerban-Vodă sau Podul Beilicului, cum i
se spunea odinioară. Iozefina Postăvaru, istoric de artă în cadrul Institutului
Național al Patrimoniului, ne invită la o plimbare prin trecutul Căii
Șerban-Vodă.

Domnitorul
Radu Șerban, care a domnit între 1602 și 1611, dă o poruncă referitoare la
ulița ce pornea de la Curtea Veche, adică Curtea Domnească din actualul Centru
Istoric al Bucureștiului, spre sud până la Giurgiu și continuând până la
Constantinopol. Potrivit poruncii sale, această uliță trebuia să fie podită cu
lemn. Datorită acestei măsuri edilitare deosebite, artera s-a numit după numele
domnitorului: Calea Șerban Vodă. Însă mai târziu avea să devină Podului
Beilicului, mai precis în perioada fanariotă când pe acolo, soseau misiunile
diplomatice dinspre Constatinopol/Istanbul către București sau mai departe, în
Europa. Treceau mai ales alaiurile de investire ale domnitorului fanarioți,
investire sau mazillire, după caz. Aceste procesiuni erau pregătite cu foarte
mare atenție, conform unui ritual fastuos. Ne putem închipui târgoveții
asistând cu entuziasm, mai ales că se aruncau și bănuți în mulțime, cu aceste
ocazii, și însoțindu-l pe domn până la intrarea lui în Curtea Domnească.


Numele
de Pod al Beilicului venea de la titulatura de bei dată de puterea otomană, suzerană în Țara Românească, funcționarilor de
rang înalt care aveau rol de guvernator al unei provincii, cum era și situația
domnitorilor de la București. Aceștia intrau în capitală pe drumul construit de Radu Șerban de-a lungul
căruia, în timp, au apărut diverse cartiere sau mahalale cum ar fi Mahalaua Slobozia
Domnească, Mahalaua Sf. Spiridon Nou sau Mahalaua Flamânda. În această zonă
deluroasă, acoperită în vechime de păduri și plantații de viță de vie, avea să
se formeze, în urma defrișărilor și împroprietăririlor, o nouă categorie
socială din care făceau parte și proprietarii Casei de Târgoveț.

Iozefina
Postăvaru: Este o zonă mixtă. Datorită importanței acestei artere,
proprietățile boierești alternau cu cele ale micii boierimi și cu gospodăriile
meseriașilor și negustorilor. Iar noua categoria socială la care mă refer,
orășenimea sau burghezia incipientă a Bucureștiului începe să fie predominantă
și este formată în mare parte din meșteri constructori. Unii din ei sunt aduși
de domnitori pentru a realiza diverse clădiri bisericești. Acești meșteri
crează în jurul lor o adevărată școală de profil pentru constructori, dar și
pentru alte meserii, multe dintre ele colaterale acestei profesori. Din noua
clasă socială, făceau parte și negustori, dar și alte persoane care aveanu
neapărat o meserie, nu erau doar agricultori sau grădinari.


Din
actele edilitare ale Bucureștiului aflăm că, de-a lungul anilor, Casa Voina a
suferit anumite modificări pentru care proprietarii au cerut aprobarea
administrației bucureștene. De pildă, în jurul anului 1890, s-a schimbat
exteriorul conform stilului arhitectural la modă atunci, drept pentru care,
văzută din stradă, casa nu se deosebește de alte clădiri din zonă, căci fațada
e finisată în stilul tipic secolului XIX, cu decorații sobre de factură
neoclasică.

Cu totul altfel stau lucrurile când trecem de poarta de intrare,
după cum aflăm tot de la istoricul de artă Iozefina Postăvaru:

În momentul în care pătrunzi în curte faci și o călătorie în timp
bruscă, surprinzătoare și fascinantă. O călătorie cu o peste o sută de ani în
urmă, căci partea dinspre curte este neschimbată din anii 1790. E vorba de două
fațade împrejmuite de o prispă (terasă, cerdac – n.red) cu stâlpi de lemn având
capiteluri sculptate, susținând arce trilobate. Este asemănătoarea Hanului lui
Manuc din Centrul Vechi, dar având această colonadă expusă spre fațadă. Acest
tip de imobil este specific arhitecturii tradiționale sau vernaculare
balcanice, dar și sintezei apărute după dezvoltarea stilului arhitectural
brâncovenesc din Țara Românească, deoarece arcele trilobate pe stâlpi aparțin
acestui stil conceput în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu. În 1950,
casa a fost naționalizată, apoi închiriată unor ateliere meșteșugărești. De
pildă, la un moment, aici a funcționat o tapițerie. Dar n-a fost deloc
întreținută, iar în anii 1970 a fost complet părăsită.


La începutul anilor
1990, Casa de Târgoveț de pe Calea Șerban-Vodă, deja declarată monument istoric
de mult timp, a intrat în administrarea actualului Institut Național al
Patrimoniului. Restaurată din 1998, clădirea are nevoie în continuare de alte
lucrări de întreținere, iar în viiitorul apropiat, aici se pregătește
înființarea unui Centru de Informare și Promovare a Patrimoniului Cultural.



Sarmisegetuza
Enciclopedia RRI duminică, 29 iunie 2025

Sarmizegetusa

Sarmizegetusa reprezintă un simbol esențial al identității și continuității istorice a poporului român, fiind denumirea comună pentru două...

Sarmizegetusa
Arheologia în România
Enciclopedia RRI duminică, 22 iunie 2025

Arheologia în România

Arheologia este știința care studiază trecutul uman prin recuperarea și analiza culturii materiale și a datelor de mediu descoperite, cum ar fi...

Arheologia în România
Ioan Bianu (1856-1935)
Enciclopedia RRI duminică, 15 iunie 2025

Ioan Bianu (1856-1935)

Instituțiile culturale ale statului modern român au mers în continuitatea a ceea ce existase, dar altele noi s-au înființat de la zero, din...

Ioan Bianu (1856-1935)
Timişoara - Capitală Europeană a Culturii în anul 2023 (foto: RRI)
Enciclopedia RRI duminică, 08 iunie 2025

Timișoara, un oraș artistic

Timișoara, oraș din vestul României, în apropierea frontierelor cu Ungaria și Serbia, pe malul râului Bega, este unul dintre marile centre ale...

Timișoara, un oraș artistic
Enciclopedia RRI duminică, 01 iunie 2025

Hillel Manoach (1797-1864)

Comunitatea sefardă din Bucureștiul multicultural l-a dat pe Hillel Manoach, influent om de afaceri din prima jumătate a secolului al 19-lea....

Hillel Manoach (1797-1864)
Enciclopedia RRI duminică, 25 mai 2025

Ziua Regelui

„Ziua Regelui” sau „Ziua Regalității” a fost Ziua națională a României între anii 1866-1916 și 1918-1947. Era sărbătorită la 10...

Ziua Regelui
Enciclopedia RRI duminică, 18 mai 2025

Artistul Dieudonné Auguste Lancelot în spațiul românesc

Unul dintre străinii care au vizitat Principatul Munteniei, cu puțin timp după unirea din 1859 și cu puțin timp înainte de a se numi România,...

Artistul Dieudonné Auguste Lancelot în spațiul românesc
Enciclopedia RRI duminică, 11 mai 2025

Grupul Prolog

În anul 1985, în plin comunism, când exprimarea artistică autentică era tot mai greu de susținut în spațiul public, cinci pictori români...

Grupul Prolog

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Afilieri RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Furnizori de servicii de difuzare/redifuzare

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company