Piftie de porc

Piftia este este nelipsită de pe masa românilor de Crăciun sau de Anul Nou, dar şi de Bobotează există tradiţia de a mânca piftie, grâu fiert şi de a bea vin roşu.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Ștefan Baciu, 06.01.2023, 16:05

Piftia este este nelipsită de pe masa românilor de Crăciun sau de Anul Nou, dar şi de Bobotează există tradiţia de a mânca piftie, grâu fiert şi de a bea vin roşu. Este un preparat care era servit odinioară la curtea domnească şi la curţile boiereşti din Muntenia (provincie istorică românească). Conform însemnărilor epocii, în mod tradiţional era servită piftia de cocoş. În zile noastre, piftia se face cu carne de găină, de gâscă, de porc, de viţel sau chiar cu peşte, condiţia fiind ca zeama în care a fost fiartă carnea să se transforme în gelatină.

Pe vremea când industria alimentară nu producea gelatină la plic, aceasta se obţinea prin fierberea unor oase de vită, de porc sau de pui. Conform unei reţete de acum 100 de ani, într-o oală mare se turnau 4 litri de apă şi se puneau la fiert la foc mic, timp de două ore, 4 picioare de porc sau ghiare şi capete de pui. Se îndepărta periodic spuma, iar după aceea se adăugau un morcov şi o rădăcină de pătrunjel, câteva boabe de ienibahar şi câteva boabe de piper alb. Zeama era strecurată şi pusă la fiert în continuare până mai scădea.

După aceea, zeama trebuia strecurată, pusă în recipiente mici şi păstrată la rece, gelatina astfel obţinută putând fi folosită timp de 3-4 săptămâni. Recomandarea era ca, pentru o gelatină mai limpede şi mai deschisă, se puneau la fiert oase şi carne de viţel sau ghiare şi capete de pui. Dacă se dorea o gelatină mai închisă, în fiertură se adăuga zahăr ars, iar dacă se dorea o culoare roşiatică, în fiertură se turna zeamă de sfeclă roşie.

Pentru piftia de porc se folosesc picioare şi rasol cu os, bucăţi mai grase din zona capului şi şorici, precum şi ceapă, morcovi, usturoi, pătrunjel verde şi boabe de piper. Punem la fiert toată carnea împreună cu morcovii şi ceapa. Spumăm şi lăsăm la fiert până ce carnea se desprinde de pe oase, adăugând spre final şi puţină sare. Adunăm carnea, pe care o mărunţim şi strecurăm zeama rămasă în vas pe care o turnăm într-un vas în care punem şi usturoiul pisat.

Pregătim un vas mai mare sau mai multe castroane în care punem rondele de morcov, frunze de pătrunjel verde, eventual felii subţiri de gogoşar în oţet, precum şi bucăţile de carne. Peste toate acestea turnăm zeama cu grijă, pentru a nu deranja decorul. Lăsăm compoziţia să se răcească, apoi mutăm vasul sau castroanele în frigider. Piftia se serveşte în următoarea zi.