Produse dobrogene pentru „Cârstovul viilor”
Plăcinta dobrogeană este unul dintre produsele româneşti recunoscute la nivelul Uniunii Europene, Indicaţie Geografică Protejată (IGP).
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ștefan Baciu, 13.09.2024, 18:00
La sfârşitul acestei săptămâni, mai precis la 14 septembrie, în calendarul ortodox este marcată „Înălţarea Sfintei Cruci”. Tot în această zi este şi „Cârstovul viilor”, ziua în care, conform tradiţiei populare, începe bătutul nucilor şi culesul viilor. După cules urmează, desigur, tescuirea strugurilor şi punerea mustului în butoaiele sau în damigenele pregătite în acest scop. De cele mai multe ori, mustul este asociat cu pastrama de oaie, pregătită pe grătar, însă acesta poate fi băut şi alături de o bucată de plăcintă cu brânză, dulce sau sărată.
În Dobrogea, sunt întinse suprafeţe cu viţă-de-vie, dar există şi plăcinte specifice care „merg” foarte bine cu mustul şi cu vinul. Plăcinta dobrogeană este unul dintre produsele româneşti recunoscute la nivelul Uniunii Europene, Indicaţie Geografică Protejată (IGP). Poate fi făcută cu umplutură de brânză dulce sau de brânză sărată, cu foile dispuse în straturi sau răsucite în jurul umpluturii sau, pur şi simplu, cu foile de aluat cu umplutura deasupra, încreţite cu mâna, ca atunci când mototolim o coală de hârtie.
Avem nevoie de cel puţin jumătate de kg de brânză dulce sau sărată şi, cum această reţetă provine din lumea crescătorilor de oi, se foloseşte preponderent brânză şi iaurt de oaie. Mai avem nevoie de 6 ouă şi, desigur, de foi subţiri de plăcintă. Amestecăm brânza cu trei ouă, iar umplutura o punem pe foaia de aluat.
Conform tradiţiei, această plăcintă este coaptă întotdeauna într-o tavă rotundă şi, după ce am rulat foile de plăcintă, sulurile sunt puse capa la cap în tavă, în spirală, pornind de la marginea tăvii. După ce tava a stat în cuptorul încins circa un sfert de oră, atât cât să înceapă să se rumenească, turnăm peste plăcintă jumătate de kg de iaurt gros, amestecat cu 3 ouă.
Se lasă tava în cuptor încă vreo 20 de minute, după care plăcinta poate fi servită imediat împreună cu un pahar de iaurt gros. Iar dacă această plăcintă este pregătită în apropierea podgoriei, atunci este foarte posibil ca ea să fie coaptă într-un cuptor tradiţional din lut, de pe vremea copilăriei bunicilor.
Plăcinta dobrogeană nu este singurul produs cu Indicaţie Geografică Protejată din această regiune a României. Mai există „Salata cu icre de ştiucă de Tulcea”, precum şi „Scrumbia de Dunăre afumată”. Afumat şi sărat, acest produs ar putea fi consumat, ca şi pastrama, alături de un pahar de must, dar mai ales alături de un vin alb şi sec, de o foarte bună calitate, care se obţine în podgoriile din nordul Dobrogei.
