Un preparat uşor de obţinut este saramura, care poate fi pregătită din diferite specii de peşte, unii mai mici, precum biban, caras, roşioară, alţii mai mari precum plătica, somnul sau crapul.
Ţelina este folosită, de cele mai multe ori, la supe, ciorbe sau în salate, în combinaţie cu alte legume sau chiar cu fructe. Există însă şi mâncăruri la care este folosită o cantitate mai mare de ţelină.
Urzicile se numără printre primele plante care apar la începutul primăverii. Ele cresc în mod natural în apropierea apelor sau la marginea pădurilor, iar consumul acestora contribuie la detoxifierea organismului. urzicile pot fi baza unor mâncăruri de post sau pot fi combinate cu smântână, unt şi chiar ouă.
La 9 martie, în calendarul creştin ortodox este marcată sărbătoarea Sfinţilor 40 de Mucenici din Sevastia (Armenia), iar în cel romano-catolic cei 40 de ostaşi capadocieni martiri. În România există tradiţia ca în această zi să fie pregătiţi mucenici, colaci din făină, copţi în cuptor sau fierţi în apă.
Gogoşile reprezintă un desert popular, care poate fi făcut fără prea multă bătaie de cap şi destul de repede. Gogoşile devin vedete la unele obiceiuri ale unor comunităţi, precum „Fuga Lolelor” de la Agnita, judeţul Sibiu.
Turta dulce se află printre dulciurile dăruite copiilor în această perioadă. În multe țări este un desert specific sărbătorilor de iarnă, având uneori și rolul de a decora bradul de Crăciun. În România, turta duce îşi face loc şi în ghetuţele copiilor, de Sf. Nicolae.
Gogoşile şi plăcintele cu umplutură de brânză dulce sau sărată, le întâlnim, sub diferite denumiri, oriunde în România. Una dintre acestea este brânzoaica.
În multe gospodării din România, conservarea unor legume în saramură sau în oţet reprezintă o adevărată tradiţie, cu reţete transmise din generaţie în generaţie.
Supa cremă a câştigat teren în bucătăria românească. De la supa cremă de dovleac, a cărei reţetă a fost identificată în caietele şi registrele bucătăriilor boiereşti din spaţiul românesc, în meniurile restaurantelor de astăzi întâlnim multe alte feluri de supă cremă, una dintre ele fiind cea de ardei capia.
La sfârşitul acestei săptămâni, mai precis la 14 septembrie, în calendarul ortodox este marcată „Înălţarea Sfintei Cruci”. Tot în această zi este şi „Cârstovul viilor”, ziua în care, conform tradiţiei populare, începe bătutul nucilor şi culesul viilor. După cules urmează, desigur, tescuirea strugurilor şi punerea mustului în butoaiele sau în damigenele pregătite în acest scop. Iar după o zi de muncă sau după ce s-a încheiat culesul, proprietarul viei oferă o masă cu bucate tradiţionale.
Dovleceii pot fi preparaţi în multe feluri, fiind folosiţi atât pentru aperitive, cât şi pentru ciorbe sau alte mâncăruri gătite. În funcţie de reţetă, trebuie aleşi dovlecei mai mici, atunci când îi facem pane sau mai mari, atunci când îi umplem cu legume sau cu carne tocată.
Mâncăruri tradiţionale pentru serbările câmpeneşti sunt tocanele de carne cu multe legume şi puiul la ceaun, pe cât de uşor de preparat, pe atât de gustos.
La începutul verii, după apariţia cireşelor şi vişinelor, în partea sudică şi estică a Transilvaniei, în zonele cu sate săseşti şi în cele locuite de maghiari se fac supe din fructe proaspete.
Oltenia are o gastronomie aparte, caracterizată de mâncăruri ceva mai condimentate, în care ardeiul iute are un rol important. Sunt preparate specifice, la care este folosit prazul cultivat îndeosebi în Oltenia.
Aflată în Evul Mediu sub suzeranitatea Imperiului otoman, Muntenia a preluat de la turci și, uneori, a adaptat unele preparate gastronomice.
