Gust, rafinament si sociabilitate in Bucureștiul primei jumătăți a secolului XX
Expoziția „Gust, rafinament și sociabilitate în Bucureștiul primei jumătăți a secolului XX” de la Casa Filipescu-Cesianu din capitală și-a propus să reconstituie un fragment de cotidian, acela al ritualului servirii mesei.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ion Puican, 30.11.2024, 15:04
Expoziția „Gust, rafinament și sociabilitate în Bucureștiul primei jumătăți a secolului XX” de la Casa Filipescu-Cesianu din capitală, unul dintre sediile Muzeului Municipiului București (MMB) și-a propus să reconstituie un fragment de cotidian, acela al ritualului servirii mesei, consumat de elita bucureșteană sub însemnul unor profunde transformări culturale, între eticheta strictă antebelică și atitudinile sociale mai relaxate cultivate în interbelic. Despre eticheta societății bucureștene de la începutul secolului XX ne-a vorbit unul dintre curatorii expoziției, Andreea Mâniceanu:
„În prima jumătate a secolului XX, eticheta și stilul de viață al elitei bucureștene au fost marcate de mai multe elemente distinctive, precum influența occidentală, căci mare parte dintre membrii elitei bucureștene erau educați în străinătate, mai ales în Franța, ceea ce a condus la adaptarea manierelor și stilului de viață occidental. Moda, arhitectura și obiceiurile sociale reflectau aceste influențe.”
Andreea Mâniceanu ne-a vorbit și despre vestimentația din epocă:
„Elita bucureșteană acorda, de asemenea, o atenție deosebită vestimentației. Domnii purtau costume elegante, la modă, inspirate din tendințele vest-europene, iar doamnele se îmbrăcau în rochii de înaltă eleganță, deseori create de casele de modă. În plus, balurile și recepțiile erau ocazii importante de a afișa această eleganță.”
Expoziția prezintă publicului și modul în care trăia elita bucureșteană din prima jumătate a secolului XX, din punctul de vedere al spațiilor locative sau al vieții sociale:
„Reședințele elitei din Bucureștii primei jumătăți a secolului XX erau adesea situate în zone centrale precum Calea Victoriei sau Cotroceni, și aveau un stil arhitectural eclectic, care combina elemente Neoclasice, Art Nouveau sau Neoromânesc. Membrii elitei participau la baluri, recepții și dineuri organizate la Palatul Regal sau în alte reședințe somptuoase. Cafenelele, cluburile și restaurantele de lux precum Capșa, erau locuri de întâlnire pentru politicieni, aristocrați și artiști. … Expoziția „Gust, rafinament și sociabilitate” explorează tranziția și influențele reciproce dintre stilul de viață și spațiul de locuire în perioada antebelică și perioada interbelică, punând accent pe dinamica dintre exterior și interior.
În perioada antebelică, stilul de viață aristocratic era definit de opulență și un rafinament vizibil în arhitectura și amenajarea interioară a caselor. Exista o influență puternică a mediului exterior, mai ales în privința designului spațiilor interioare inspirate de modele occidentale și de curente artistice precum barocul. Casele reflectau un stil de viață orientat spre spectacol și statut social, iar spațiile interioare erau concepute pentru a impresiona oaspeții. Mobilierul, decorațiile și materialele folosite în casele antebelice exprimau această relație de continuitate între grandoarea exterioară și cea interioară. Prin această alternanță dintre dinamica exterior-interior și interior-exterior, expoziția subliniază modul în care schimbările sociale și economice din cele două perioade influențează percepția și organizarea spațiului de acasă în perioada antebelică. Spațiul interior era o reflectare a lumii exterioare, a ierarhiilor sociale și a etichetei, în timp ce în perioada interbelică schimbările din interior în viața de zi cu zi și în preferințele estetice încep să modeleze modul în care este perceput și organizat spațiul exterior.”
Andreea Mâniceanu ne vorbește și despre viața culturală din epocă:
„Elita bucureșteană avea, de asemenea, o legătură strânsă cu scena culturală. Opera, teatrul și expozițiile de artă erau apreciate de această clasă socială. În plus, patronajul artei și al literaturii erau un mod prin care elitele își manifestau prestigiul.”
Cum prezintă expoziția de la Casa Filipescu-Cesianu dinamica transformărilor din societatea bucureșteană din prima jumătate a secolului XX?:
„Astfel, expoziția „Gust, rafinament și sociabilitate în Bucureștiul primei jumătăți a secolului XX” transmite mesajul unei evoluții de la o societate centrată pe statut și spectacol la una funcțională, individualistă, unde intimitatea și confortul personal încep să primeze în fața ostentației și a grandorii sociale.”
