România, în Schengen

Frontiera externă Schengen s-a modificat de la 1 ianuarie, odată cu intrarea în vigoare a deciziei Consiliului pentru Justiţie şi Afaceri Interne din 12 decembrie 2024, prin care România și Bulgaria au aderat la spațiul de liberă circulație și cu frontierele terestre.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Corina Cristea, 03.01.2025, 16:37

Astfel, graniţa s-a mutat la frontiera României cu Serbia, cu Republica Moldova şi cu Ucraina, în timp ce Bulgaria deţine graniţă externă a Schengen la frontiera cu Serbia, cu Macedonia de Nord şi cu Turcia, ultima fiind una dintre cele mai complicate pe partea de est din punct de vedere al migraţiei ilegale.

Problemele de pe această zonă de graniţă au constituit unul din motivele pentru care Austria a întârziat să-și dea acordul în ultimii ani. Emoții au fost până în ultimul moment pentru București și Sofia, căci, deși, în noiembrie, Austria semnase la Budapesta un acord privind aderarea completă, iar guvernul austriac făcuse declaraţii politice că nu va mai opune vetoul în Consiliu, pe ultima sută de metri au apărut surprize din partea Olandei. Radicalii de dreapta din Partidul Libertăţii au iniţiat o procedură parlamentară pentru a opri acest pas, nereuşind, însă, să strângă majoritatea.

Valentin Naumescu, profesor de relaţii internaţionale la Universitate Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca: “România merita integrarea în spaţiul de liberă circulaţie şi o merita de mult. Trebuia să primim această decizie cam din martie 2011, când am îndeplinit pentru prima dată criteriile tehnice de aderare.

Din păcate, a existat tot timpul un context nefavorabil, un cumul de împrejurări politice europene, regionale, mă rog, negative pentru România. Ba Olanda, ba Austria, ba alte ţări aveau alegeri sau se temeau de ascensiunea partidelor extremiste, anti-migraţie. Toată lumea îşi regla conturile din politica internă pe seama României şi Bulgariei. Deci, această întârziere, aş îndrăzni să spun, nu ni se datorează nouă, României, pentru că de peste 13 ani îndeplinim criteriile tehnice, iar lucrul acesta a fost recunoscut de Comisia Europeană.”

De acum, este un capitol închis, România a intrat într-o normalitate de stat membru al Uniunii Europene, care îndeplinea de multă vreme condiţiile pentru a fi membru al spaţiului Schengen, insistă profesorul Naumescu, dar, adaugă el, se mai întâmplă un lucru important, care merită subliniat:

“E important şi faptul că intră şi Bulgaria odată cu noi, pentru că se închide din punct de vedere geopolitic un coridor dinspre Grecia, sudul Uniunii Europene, până spre Europa Centrală. Acest coridor al liberei circulaţii va fi foarte important pentru transportatori, pentru economie, pentru economia românească şi nu numai, pentru economia regiunii, pentru Uniunea Europeană în ansamblu.

Sunt foarte multe companii care vor avea de câştigat prin scurtarea timpilor de transport, de tranzitare a teritoriului acestor ţări, prin desfiinţarea controalelor vamale interne. Deci, acestea sunt lucruri care se vor simţi pe un interval de timp scurt şi mediu, aş spune în următorii ani.

Vom fi mai bine conectaţi economic, mulţi investitori vor îndrăzni să vină să investească în partea noastră, având costuri mai reduse. În rest, nu putem spune că foarte multe lucruri se vor schimba. Da, e şi o chestiune de prestigiu, dar în sensul de revenire la normalitate, pentru că prestigiul nostru era afectat.”

Aderarea la Schengen aduce nu doar eliminarea orelor de stat la cozi la frontiere în timpul vacanţelor, ci schimbă și regulile jocului pentru economie, aducând  avantaje prin prisma faptului că transportul de marfă va fi mai eficient şi mai puţin costisitor, după principiul “timpul înseamnă bani”.

Odată cu eliminarea controalelor, transportatorii vor economisi milioane de euro anual, iar produsele româneşti vor ajunge mai rapid şi la costuri mai mici pe rafturile din Europa. Simplu spus, România devine mai competitivă într-o piaţă europeană extrem de dinamică. Dar și mai atractivă pentru investitorii străini.

În același timp, regiunile de graniţă devin adevărate huburi economice. Fără controale birocratice, comerţul local va creşte, iar colaborările transfrontaliere vor genera locuri de muncă şi creştere economică. Conform acordului, România şi Bulgaria sunt parte a spaţiului Schengen începând cu 1 ianuarie, dar pentru şase luni va exista un regim de controale alternative sau prin sondare – o măsură de siguranţă pentru a vedea cum funcţionează libera trecere. Acest lucru înseamnă că nu vor mai fi oprite pentru control toate autovehiculele sau persoanele ca până acum, ci după aproximările autorităţilor, undeva între cel mult 5 şi 10 procente.

Astfel de controale nu sunt o noutate, au fost iniţiate temporar pe diverse graniţe interne din Schengen, pe fondul înmulţirii migranţilor ilegali din afara către interiorul Uniunii. Un alt motiv este războiul hibrid al Rusiei, care prezintă riscuri de securitate la adresa Uniuni Europene.