Lumina din centrul orașului

Pe 26 octombrie, după mai bine de un secol de la primele inițiative și după 15 ani de construcție efectivă, Catedrala Națională și-a deschis porțile în România, țară în care 85% dintre cetățeni se identifică drept ortodocși.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Corina Cristea, 07.11.2025, 15:32

Vreme de aproape trei secole, Catedrala Sfinții Petru și Pavel, construită la Sankt Petersburg de Petru cel Mare, a fost cea mai înaltă biserică ortodoxă din lume. Până acum, când, pe 26 octombrie, după mai bine de un secol de la primele inițiative și după 15 ani de construcție efectivă, Catedrala Națională și-a deschis porțile în România, țară în care 85% dintre cetățeni se identifică drept ortodocși. Mii de pelerini, clerici de seamă şi demnitari au participat la Bucureşti la marea ceremonie a inaugurării, oficiată de liderul spiritual al creştinilor ortodocşi din lume, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I, şi de Patriarhul României, Daniel.

Ideea ridicării unei catedrale naţionale a apărut după obținerea independenței de stat a României, în 1877-1878, iar în 1882, Regele Carol I a promulgat prima lege pentru ridicarea unui astfel de edificiu. Planurile au fost zădărnicite, însă, în mod repetat de două războaie mondiale, decenii de regim comunist şi o tranziţie fragilă înainte de aderarea țării la UE. După 2007, proiectul a fost susţinut printr-o lege comună a statului şi Patriarhiei Române, iar, acum, Catedrala Națională a devenit realitate. Ridicată în centrul politic al capitalei, lângă Palatul Parlamentului, este mai mult decât un monument din piatră și marmură, fiind un semn al continuității ca popor, un loc al memoriei și al speranței.

Catedrala Națională reprezintă și o provocare pentru viitor: cum poate fi transformat acest simbol în acțiune – în sprijin pentru cei aflați în nevoie, în proiecte educaționale, culturale sau sociale care să unească? Arhitectura sa combină elemente tradiționale românești cu influențe bizantine și occidentale, iar cea mai înaltă dintre cupolele ei aurite se impune de la o înălţime de 127 de metri. Mozaicurile complexe, realizate cu pietre în peste 2500 de culori, acoperă o suprafață de 25 de mii de mp, folosind materiale importate din Veneția și Carrara.

Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I a accentuat în cuvântul său valoarea spirituală și artistică a iconografiei în mozaic: “În mod deosebit, pictura din biserică, de la Pantocrator, din cupolă, și până la Maica Domnului Platytera, din absida Sfântului Altar, împreună cu toți sfinții zugrăviți pe pereți și bolți, coboară în chip tainic și adevărat Cerul pe Pământ. Arta bizantină a icoanei și a mozaicului a dat naștere unor capodopere unice și nepieritoare, păstrate și la Constantinopol, centrul principal.”

Catedrala Națională are hramul Înălţarea Domnului – Ziua Eroilor şi hramul Sfântul Apostol Andrei, cel întâi chemat, Ocrotitorul României. Turla principală, Pantocratorul, găzduiește o icoană impozantă a lui Hristos, de 12 m în diametru, în care chipul Mântuitorului are dimensiunea de 4,5 m. În același timp, cu o înălțime de 16 m, icoana Maicii Domnului Platytera este cea mai mare reprezentare a Maicii Domnului în mozaic din România și una dintre cele mai mari din lumea ortodoxă. Pretutindeni, mozaicul imprimă imaginii un caracter extrem de dinamic, ce modifică percepția senzorială a privitorului în funcție de momentul zilei sau de modul în care circulă lumina și conferă o stare de însuflețire, atrăgând privirea de la un chip de sfânt la altul. Peste 200 de specialişti în arta mozaicului bizantin au lucrat timp de șapte ani la realizarea mozaicurilor, care presupun îmbinarea a aproximativ 10.000 de pietricele pentru fiecare metru pătrat.

Pictorul Daniel Codrescu, coordonatorul echipei, despre coloristica de pe pereţii impunătorului edificiu:”Ideea de lumină poate fi redată în mai multe feluri. Şi combinaţia aceasta, de alb cu aur, jocurile acestea de lumină pe care le lasă o zonă şi o susţine pe alta, toate au şi o încărcătură teologică în spate, au şi o semnificaţie. Faptul că am pus aurul doar pe zonele-cheie din planul iconografic – cum ar fi Maica Domnului Platytera, Pantocratorul, Maica Domnului Oranta, bolţile absidelor – face ca să îmbogăţească şi zonele de lângă.”

5.000 de persoane încap în interiorul Catedralei, în care se află cel mai mare iconostas din lume – cu 45 de icoane, dispuse în patru registre – și cea mai mare catapeteasmă. Tot aici găsim și cel mai mare clopot bisericesc în balans, în timp ce sub esplanadă a fost prevăzută “Peștera Sf. Andrei” – un spațiu subteran cu o capacitate de 6900 de persoane, destinat activităților culturale, catehetice și muzeale. Pentru mulți români, Catedrala Națională este un simbol al identității, al continuității și al credinței, pentru alții ridică întrebări legate de prioritățile unei societăți care se confruntă cu nevoi urgente ce țin de educație, sănătate sau infrastructură. Catedrala a costat, până acum, aproximativ 270 de milioane de euro, bani proveniţi din donaţii, contribuţia Patriarhiei şi din fonduri publice.

Patriarhul Daniel a mulţumit în cuvântul său tuturor autorităţilor şi donatorilor care au susţinut construirea catedralei:“Mulţumim tuturor binefăcătorilor şi sponsorilor, donatorilor anonimi şi celor care au cerut să fie pomeniţi la Sfântul Altar cu familiile lor pentru sprijinul acordat de aceştia, împlinirea acestui ideal românesc, în acest an plin de semnificaţii al Centenarului Patriarhiei Române.”

Biserica a ţinut să sfinţească pictura din Catedrala Națională anul acesta, când se împlinesc 100 de ani de când Biserica Ortodoxă Română a fost ridicată la rang de Patriarhie. În 2025 se împlinesc, de asemenea, 140 de ani de când Bisericii Ortodoxe Române i-a fost recunoscut statutul de Biserică Autocefală.