Scăderea vârstei de la care începe răspunderea penală în România

Scăderea vârstei de la care începe răspunderea penală în România este o temă intens dezbătută public, care pune față în față nevoia de justiție în cazuri de violență extremă și responsabilitatea statului de a preveni delincvența juvenilă prin educație, sprijin psihosocial și intervenție timpurie, nu prin sancțiuni penale aplicate copiilor.

Ion Puican, 11.02.2026, 16:55

Scăderea vârstei de la care începe răspunderea penală în România a revenit în prim-planul dezbaterii publice după o serie de evenimente tragice care au implicat minori cu vârsta sub 14 ani, vârsta legală a răspunderii penale în cazul minorilor din România. Propunerea de coborâre a pragului de la 14 la 13 ani a stârnit reacții puternice în societate, punând față în față dorința de sancționare fermă a faptelor grave și obligația statului de a proteja copilul, inclusiv atunci când acesta ajunge în conflict cu legea. În lipsa unor servicii solide de prevenție, consiliere psihologică și intervenție timpurie, coborârea vârstei răspunderii penale riscă să transforme sistemul penal într-un substitut al politicilor sociale, cu efecte negative pe termen lung asupra dezvoltării copiilor. Președintele Executiv al Asociației Salvați Copiii, Gabriela Alexandrescu ne vorbește despre cauzele care au dus la aceste tragedii în rândul minorilor:

„Știm foarte bine că violența și delicvența juvenilă au rădăcini sociale și educaționale. De exemplu, abandonul școlar, mediile familiale disfuncționale, expunerea la violență în familie sau în comunitate, lipsa supravegherii parentale, accesul facil la conținut violent online ori la substanțe interzise pot genera comportamente antisociale în viața unui copil. Pe de altă parte, sistemul de protecție socială din România are lacune semnificative, numărul asistenților sociali fiind insuficient. Știm că avem comune, și anume 2.000 de comune fără asistenți sociali profesioniști. Lipsesc serviciile de consiliere psihologică în mediul rural, iar în orașe accesul gratuit la acestea este foarte dificil, …”

Gabriela Alexandrescu ne-a vorbit și despre programele educaționale ale Asociației Salvați Copiii, programe menite să ajute la diminuarea violenței în rândul minorilor:

„Derulăm de foarte mulți ani un program de educație emoțională, „Să fim prieteni” în peste 250 de grădinițe. În acest program copiii sunt angrenați de educatorii în activități desfășurate în jurul a patru valori fundamentale ce pot încuraja comportamente prosociale: curaj, toleranță, respect și grijă. Impactul pozitiv asupra copiilor este extraordinar.”

Gabriela Alexandrescu a făcut un tablou al sistemului de protecție și reabilitare a minorilor din prezent, pentru copiii cu vârste între 14 și 18 ani:

„România dispune în prezent de doar patru unități specializate, administrate de către Administrația Națională a Penitenciarelor, …, plus încă două centre de zi, …. Dar aceste centre sunt adresate copiilor între 14 și 18 ani, care au fost condamnați penal de instanțele judecătorești la măsuri educative și privative de libertate pentru copiii sub 14 ani care comit fapte grave nu există unități specializate. În toate aceste instituții, personalul specializat este, conform spuselor celor care răspund de ele, absolut insuficient.”

Președintele Executiv al Asociației Salvați Copiii, Gabriela Alexandrescu ne-a vorbit despre efectele grave ale scăderii vârstei de la care să înceapă răspunderea penală de la 14 la 13 ani:

„Specialiștii au identificat trei tipuri de efecte asupra dezvoltării copilului împins în sistemul de justiție la vârste mici. Primul este legat de eticheta de infractor, care e aplicată unui copil de 13 ani îi schimbă fundamental viitorul. De asemenea, marginalizarea și stigmatizarea socială, mai ales în familiile dezavantajate, înseamnă rezultate mult mai proaste la școală, care culminează cu abandonul școlar. Al treilea efect privește trauma detenției. …”

Pornind de la tragedia care s-a petrecut la Cenei, Județul Timiș, în luna ianuarie, unde un copil de 13 ani este suspect că a omorât un adolescent în vârstă de 15 ani, Asociația Pro Democrația a venit cu o propunere legislativă – Codul Adolescentului. Președintele Asociației Pro Democrația, Viviana Anghel Luckacsi ne dă mai multe detalii:

„Un cod legislativ ar cuprinde, are avantajul că ar cuprinde într-un sistem unitar normele în această materie și ar consacra astfel importanța pe care societatea o dă adolescenților, copiilor, noii generații.”

Într-un raport al Asociației Pro Democrația apare ideea că, în comunități vulnerabile, violența devine criteriu de statut social. Cum s-a ajuns aici? Viviana Anghel Luckacsi:

„Atunci când vorbim de violență, trebuie menționat că aceasta nu se limitează la agresiunile fizice evidente, ci include multiple forme prin care se manifestă o relație de putere pură, … Acest tip de relații, altădată reprezentative pentru subculturi și comunități marginale cu probleme de integrare socială, de socializare secundară, au un potențial de a provoca și a replica traume psihologice, excludere socială si, în final, inegalități economice. …”

Raportul semnalează factori declanșatori precum radicalizarea, dezinformarea și influența mediului digital asupra adolescenților:

„Credem că rolul acestor factori în astfel de acte extreme este foarte mare, pentru că, așa cum am spus și în poziția noastră comună, aceste fenomene s-au extins din mediul digital către spațiul școlar, comunitar și familial.”

Există o dispută actuală între scăderea vârstei răspunderii penale pentru minori versus prevenția asigurată de către organismele statului prin diferite instrumente formale și non-formale. Viviana Anghel Luckacsi ne împărtășește poziția Asociației Pro Democrația legată de acest subiect:

„Când vorbim despre reducerea vârstei răspunderii penale, iată o posibilă soluție discutată în societate, credem că prevenția, educația civică și sprijinul psiho-social de care vorbiți nu se exclud cu înăsprirea Codului Penal în cazul minorilor.”

Dezbaterea despre răspunderea penală a minorilor ridică, de fapt, o întrebare mai amplă: cum își asumă statul responsabilitatea față de adolescenții vulnerabili. Specialiștii subliniază că prevenția, educația, sănătatea mintală și sprijinul comunitar sunt soluțiile care pot reduce violența, nu înăsprirea legislației penale.