10 ani fără papa Ioan Paul al ll-lea
Acum 10 ani, cel care a fost papa Ioan Paul al ll-lea se înălţa la ceruri. Întrega omenire a asistat la această plecare, treptat, pe măsură ce puterile îl părăseau pe bătrânul pontif.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Marius Tiţa, 04.04.2015, 07:04
Acum 10 ani, cel care a fost papa Ioan Paul al ll-lea se înălţa la ceruri. Întrega omenire a asistat la această plecare, treptat, pe măsură ce puterile îl părăseau pe bătrânul pontif. Am început să înţelegem că înţeleptului părinte i se apropia sfârşitul, iar el ştia că ne părăseşte, cu durere în suflet, dar multă dragoste pentru omenire.
Sunt fericit, fiţi şi voi la fel. Nu vreau lacrimi. Să ne rugăm împreună cu satisfacţie. Fericit mă încredinţez Fecioarei” – este ultimul mesaj lăsat de Ioan Paul al ll-lea oamenilor. În una dintre ultimele sale apariţii la balconul adresărilor sale din Piaţa Sfântul Petru, un porumbel refuză să îl părăsească, întorcându-se la papă după un tur al pieţei. A urmat apoi spitalizarea şi o ultimă încercare de a se adresa mulţimii, eşuată din cauza stării de sănătate a celui ce se pregătea să treacă la cele sfinte.
A murit în ziua de 2 aprilie 2005, când avea 85 de ani, şi mulţimea care îl veghea în piaţa de la Vatican şi-a lansat cerinţa: santo subito! Vroia ca papa Ioan Paul al ll-lea să fie sanctificat. Primul pas spre acest deziderat a fost înfăptuit la 1 mai 2011, la 6 ani şi o lună de la moartea sa, când papa Ioan Paul al ll-lea a fost beatificat.
În cazul său au fost făcute mai multe derogări de la tradiţiile stricte ale bisericii catolice, ţinându-se cont de “reputaţia impunătoare de sfânt de care s-a bucurat Papa Ioan Paul al II-lea în timpul vieţii, în momentul morţii sale şi după moartea sa”, după cum arată un comunicat al Vaticanului.
Pontificatul de 27 de ani a fost unul de mare deschidere către lumea modernă şi către întreaga omenire. A fost primul papă de origine poloneză şi rolul său în anii căderii comunismului în Europa a fost unanim apreciat. În timpul său, prestigiul Bisericii Catolice a crescut semnificativ, inclusiv prin vizitele pe care papa le-a făcut în toate colţurile lumii. Nu a ezitat să pornească la drum în locuri unde un papă nu ajunsese niciodată. A mers la oameni obişnuiţi, din toate continentele, în ţări ce sufereau din cauza regimului politic, s-a întâlnit cu liderii altor religii şi s-au rugat împreună pentru oameni şi pacea lumii.
A rupt multe cutume şi, exact cum îi este funcţia, suveran pontif, a aruncat punţi spre toţi oamenii. Ioan Paul al ll-lea este primul papă care, de când există separarea creştinismului, în catolici şi ordodocşi, adică aproape un mileniu, a mers în vizită oficială într-o ţară majoritar ortodoxă. Şi acea ţară este România. În mai 1999, când lumea marchează sfârşitul celui de al doilea război mondial sau Ziua Europei, papa Ioan Paul al ll-lea făcea o vizită istorică în România. Dincolo de prioritatea istorică, rămân momentele excepţionale din acele zile, în care papa a fost primit cu multă căldură de întreg poporul român, în frunte cu şefii politici, dar şi cu patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. A fost o atmosferă extraordinară în acele zile, dominate de imaginea celor doi bătrâni şi înţelepţi lideri spirituali ai românilor şi ai catolicilor, patriarhul Teoctist şi papa Ioan Paul al ll-lea. În 2007, la numai 2 ani după ce papa trecea la cele sfinte, patriarhul îşi dădea şi el sfârşitul, la 92 de ani, reîntâlnindu-l în ceruri pe cel cu care binecuvântase unitatea celor ce cred în Iisus Hristos.
Pentru români rămân cuvintele rostite de papa Ioan Paul al ll-lea atunci când i-a vizitat: “România, ţară-punte între Orient şi Occident, punct de răscruce între Europa Centrală şi cea Orientală, România, pe care tradiţia o numeşte cu frumosul titlu de “Grădina Maicii Domnului”, vin la tine în numele lui Iisus Cristos, Fiul lui Dumnezeu şi al Prea Sfintei Fecioare Maria.
