Geopolitică ortodoxă
Funcţionarea şi expansiunea imperiului ateist al Uniunii Sovietice a avut şi o componentă religioasă. Autorităţile comuniste de la Moscova au avut mereu tendinţa de a domina ramura ortodoxă a creştinismului.
Marius Tiţa, 14.12.2025, 16:43
Funcţionarea şi expansiunea imperiului ateist al Uniunii Sovietice a avut şi o componentă religioasă. Autorităţile comuniste de la Moscova au avut mereu tendinţa de a domina ramura ortodoxă a creştinismului. Incă de pe vremea ţarilor, Moscovei îi plăcea să se viseza a Treia Romă, a doua fiind Constantinopolul, din fostul Bizanţ, acum Istanbul, centrul ortodoxiei. În 1940, când a luat Basarabia de la România, Uniunea Sovietică a rupt şi biserica românilor dintre Prut şi Nistru din cadrul Bisericii Ortodoxe Române. Din subordonarea canonică şi administrativă faţă de patriahul de la Bucureşti, ortodocşii români basarabeni erau trecuţi cu forţa ocupantului sub jurisdicţia Moscovei. A fost creată o Mitropolie a Moldovei, structură în cadrul Bisericii ortodoxe ruse. În acest timp, în România, funcţiona o altă Mitropolie a Moldovei, prima, veche, aparţinătoare de Ortodoxia română. Prăbuşirea imperiului sovietic, în 1991, şi proclamarea independenţei Republicii Moldova i-a lăsat pe românii din stânga tot sub patriarhul rus.
În 1992, în Republica Moldova a fost recreată cu greu, Mitropolia Basarabiei, sub jurisdicţia Bucureştiului, vitregită de regimurile pro-ruse care s-au perindat pe la Chişinău. Dacă mitropolia ortodoxă din Republica Moldova subordonată canonic Moscovei a primit foarte repede recunoaşterea deplină a Chişinăului, mitropolia subordonată Bucureştiului a avut nevoie de 10 ani de procese complicate şi o decizie a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) a Consiliului Europei pentru a primi legalizarea.
Recent, justiţia din Republica Moldova a aprobat trecerea oficială a unor parohii de la mitropolia pro-rusă, la cea subordonată canonic Bucureştiului. Este avută în vedere o reglementare ilegală din 2003 care dădea Mitropoliei subordonate Moscovei drepturi exclusive de folosire a peste 800 de lăcaşe de cult din Republica Moldova. În acelaşi timp, prelaţi tineri din Mitropolia Moldovei din cadrul Patriarhiei Ruse au lansat ideea aderării în grup la Patriarhia Română, în contextul drumului european hotărât derulat de autorităţile Moldovei şi compromiterea Patriarhiei ruse în contextul războiului de agresiune din Ucraina. În acest context, problema ruperii de biserica ortodoxă moscovită a bisericilor surori din fostele state sovietice a devenit de maximă actualitate. Din 2019, Biserica Ortodoxă a Ucrainei este autocefală, recunoscută de patriarhul ecumenic şi de bisericile ortodoxe surori.
Războiul declanşat de Rusia împotriva Ucrainei a accelerat evoluţia şi în problema subordonării canonice a bisericii ortodoxe a ucrainenilor. Biserica ortodoxă pro-rusă, care stăpânea autoritar spaţiul canonic al Ucrainei, şi-a pierdut legitimitatea, mai ales că prelaţii de la Moscova nu au ezitat să binecuvânteze armele care plecau să le omoare fraţii întru credinţă, ortodocşii din Ucraina. România are o populaţie ortodoxă în procent de peste 73 la sută ortodoxă. Biserica sa oficială a primit statul de patriarhie exact acum un secol, în 1925. Cu patru decenii mai devreme, în 1885, biserica ortodoxă a românilor primise statutul de autocefalie.
În această toamnă, la Bucureşti a fost sfinţită probabil cea mai mare catedrală ortodoxă din lume, eveniment istoric la care a participat patriarhul ecumenic ortodox de la Constantinopol, Bartolomeu I. Aceste evenimente arată faptul că latura ortodoxă a creştinismului este o religie cu mare vechime care este modernă prin conţinut şi acţiune. Recent, patriarhul ecumenic Bartolomeu I şi papa Leon al XIV-lea au dat o dimensiune nemaiîntâlnită, de spiritualitate şi unitate creştină, manifestărilor dedicate împlinirii a 1700 de ani de la Conciliului de la Niceea. În anul 325, Constantin cel Mare a convocat, la Niceea, primul conciliu ecumenic, cel care a pus bazele dogmatice și canonice ale creştinismului.
