Războiul dronelor

Cele trei mări, întrunite în summit la București, în această săptămână, sunt Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Adriatică.

Marius Tiţa, 10.09.2023, 10:30

Cele trei mări,
întrunite în summit la București, în această săptămână, sunt Marea Baltică,
Marea Neagră și Marea Adriatică. Este, de fapt, un arc de cerc de mare
complexitate ce coboară din zona baltică, prin spațiul pontic și se ajunge în
centrul Europei, pe malurile adriatice. Inițiativa a fost lansată, acum opt
ani, de președinții din limitele acestui arc de cerc, ai Poloniei și
Croației. Inițiativa celor Trei
Mări se referă, în prezent, la 12 state, toate membre ale Uniunii
Europene, definite de ieșirea la una dintre aceste mări sau alăturate acestei
zone. De la nord spre sud și, apoi, spre vest, avem Polonia și cele trei republici
baltice foste sovietice – Lituania, Letonia și Estonia, România și Bulgaria, de
la Marea Neagră, apoi Croația, Slovenia, Austria, Ungaria, Cehia și Slovacia.

La București, în această săptămână, Grecia a devenit al XIII-lea membru al
Inițiativei. De asemenea, au fost prezente o serie de țări și organizații care
colaborează cu organizația, printre care Ucraina și Republica Moldova. În mod
evident, Inițiativa a devenit un mecanism de lucru tot mai eficient și mai bine
structurat, pentru țările din zona de contact a Europei cu spațiul exterior,
rusesc în special. Noul context în care s-a desfășurat summitul de la București
a fost dictat de războiul de agresiune dus împotriva Ucrainei de Rusia. Țările
participante și-au reafirmat poziția, conformă politicii Uniunii Europene și a
NATO, organizații din care toate statele Inițiativei fac parte, de au susține
Ucraina în acest greu război și de a se angaja la refacerea sa, odată ce
luptele vor înceta.

Peisajul informației publice a fost ocupat intempestiv în
aceste zile de incidentul din nordul Deltei Dunării, limitată de frontiera
româno-ucraineană, și unde dronele rusești, de fabricație iraniană, pătrund din
ce în ce mai des și bombardează porturile ucrainene de pe brațul Dunării. Aceste
porturi, Izmail și Reni, se află pe șenalul îngust al brațului Chilia, cel mai
nordic dintre cele care formează Delta de vărsare a Dunării în Marea Neagră. De
partea intens populată, cu multe localități, este Ucraina, țară în război cu
Rusia, de partea sălbatică a rezervației naturare, cu slabă locuire, este
România, țară membră a NATO.

Pare că asistăm la un Război al dronelor, care
nu este vreun film de succes, de tip Star War, ci modalitatea Rusiei de a-și
duce războiul criminal de distrugere a Ucrainei și a oamenilor care locuiesc
aici. În acest context, Kievul își propune să demonstreze că dronele rusești au
explodat și pe teritoriul României, sperând să genereze o reacție militară a
NATO. Fără îndoială, o astfel de reacție nu poate avea decât efecte
devastatoare, chiar nucleare, și nu poate fi generată decât de un atac direct,
efectiv, o agresiune care să implice activarea garanțiilor de securitate pe
care NATO le acordă membrilor săi. Se vorbește de articolul 5, al apărării
colective, care face dintr-un atac împotriva unei țări membre a NATO, un atac
împotriva tuturor și fiecărui stat din NATO, care va proceda ca atare.

De fapt,
întreaga filosofie NATO se referă la apărarea colectivă, la acțiunea comună de
apărare a țărilor membre NATO, în cazul unui atac din exterior. Și Aliații, și
liderii ruși știu ce ar însemna o astfel de reacție, o distrugere uriașă pentru
omenire, dacă nu a omenirii. Desigur, Kievul își dorește intrarea efectivă și
directă a NATO în războiul său de apărare împotriva agresiunii ruse, dar
această perspectivă este periculoasă și departe de a fi dorită.

Românii și
Aliații lucrează asupra situației din teren, ivită în timp ce liderii statelor
ce conlucrează în cadrul Inițiativei celor trei mări se întâlneau la
București. Este evident, totuși, că Moscova vrea să transforme Marea Neagră
într-un lac rusesc, iar istoricii spun că este o aspirație veche, țaristă. Dacă
prăbușirea unor drone sau fragmente de dronă în spațiul NATO poate fi
considerat o acțiune accidentală, să amintim că, recent, marina militară rusă a
oprit cu forța armelor și a controlat un vas civil turc, care naviga de-a
lungul țărmului vestic al Mării Negre. Turcia este membră NATO de zeci de ani
și are relații privilegiate la nivel înalt cu Rusia, deși eficiența lor a
scăzut dramatic în acest an.