Coordonare pentru scăderea dependenţei energetice
Comisia Europeană caută soluții pentru a contracara sistarea furnizării de către Rusia de combustibili către ţări UE.
Daniela Budu, 02.05.2022, 11:44
Pe
fondul invaziei Rusiei în Ucraina, Uniunea Europeană şi-a stabilit ca obiectiv
să reducă anul acesta cu două treimi importul de gaze ruseşti, cu ţinta ca până
în 2027 să nu mai fie deloc dependentă de importurile energetice din Rusia. Livrările
alternative de gaze şi solidaritatea între statele membre sunt văzute de
Comisia Europeană ca soluţii imediate pentru a contracara sistarea furnizării
de combustibili către Polonia şi Bulgaria, decisă de compania rusească Gazprom.
Preşedinta executivului comunitar, Ursula von der Leyen, a calificat decizia Moscovei
drept şantaj şi a dat asigurări că nivelurile de stocare sunt în prezent cele
mai bune posibile în întreaga Uniune. Între timp, blocul comunitar pregăteşte
cel de-al şaselea pachet de sancţiuni împotriva Moscovei, care ar urma să
vizeze petrolul rusesc, băncile din Rusia şi Belarus, precum şi mai multe
persoane fizice şi companii. Toate acestea pe fondul ideii că unele state UE
sunt capabile să renunţe la
petrolul rusesc înainte de sfârşitul lui 2022, dar altele, în special cele din
sudul Europei, sunt îngrijorate de posibilul impact al unei astfel de măsuri
asupra preţurilor. Spre exemplu, Germania, unul din cei mai mari cumpărători de
petrol rusesc, pare acum dispusă să accepte un embargou de la sfârşitul anului.
Ca răspuns la invazia Moscovei în Ucraina, Berlinul a anunţat deja că
înregistrează progrese în privinţa reducerii dependenţei de energia furnizată
de Rusia.
Potrivit unor diplomați europeni, citați de Reuters, ţări precum
Austria, Ungaria, Italia şi Slovacia au în continuare unele rezerve. Mai mult,
Budapesta, prin vocea șefului de cabinet al premierului, spune că este
important ca blocul comunitar să nu accepte sancţiuni care să facă imposibile
importurile de petrol sau gaze naturale ruseşti. În ceea ce privește Italia, Azerbaidjanul
a anunțat că şi-ar putea dubla volumul de gaze naturale livrate Peninsulei, dar
pentru aceasta este necesară creşterea capacităţii de transport a gazoductului
Transadriatic. În acelaşi timp, ţările
din Europa de Est se aliază pentru a dezvolta proiecte şi a împărţi resursele,
în vederea contracarării dominaţiei Rusiei pe piaţa gazelor şi a reduce
dependenţa UE livrările ruseşti. Un gazoduct între graniţele Greciei şi
Bulgariei ar urma să fie finalizat până în iunie, obiectivul fiind de a asigura
celor două ţări şi vecinelor lor acces la noile conectări la reţea. Cât
privește România, atât preşedintele Klaus Iohannis, cât și premierul Nicolae
Ciucă au discutat, vineri, la București, cu premierul Bulgariei vecine, Kiril
Petkov, despre optimizarea conectivităţii energetice dintre cele două state. De
partea lor, Statele Unite anunțau, în luna martie, că vor livra Europei anul
acesta o cantitate suplimentară de gaze naturale lichefiate echivalentă cu un
volum de 15 miliarde de metri cubi, cu obiectivul de a ajunge în timp la 50 de
miliarde de metri cubi pe an. Potrivit specialiștilor, acest volum, deşi
substanţial, nu va putea substitui complet importurile europene din Rusia de
circa 155 de miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an.
