Date economice de toamnă
Principalii indicatori macroeconomici anunţă că pentru români urmează o perioadă foarte dificilă.
Bogdan Matei, 13.10.2021, 11:28
În România, inflaţia a continuat să crească şi în septembrie, când a depăşit 6 procente, cu 1% mai mult faţă de luna precedentă. Datele oficiale arată că această creştere a avut loc în condiţiile în care s-au scumpit atât alimentele, cât şi mărfurile nealimentare şi serviciile. Cele mai mari scumpiri s-au înregistrat luna trecută în cazul cartofilor, cu aproape 19%, al categoriei alte legume şi conserve de legume, al citricelor şi altor fructe meridionale şi al categoriei alte servicii. Cele mai mari creşteri de preţuri de la începutul anului s-au înregistrat, însă, la energie electrică, 23%, şi la gazele naturale, 20%, care au explodat pretutindeni pe piaţa europeană.
Specialiştii Băncii Naţionale a României anticipau, recent, că scumpirile la energie, gaze naturale şi combustibili vor determina, în continuare, o creştere a ratei anuale a inflaţiei la valori semnificativ mai înalte decât cele prognozate anterior. În încercarea de a tempera inflaţia, BNR a mărit dobânda de referinţă la 1,5% pe an, după aproape un an de stagnare. Noile estimări pentru inflaţie ale băncii centrale sunt de 5,6% la sfârşitul anului.
Veşti proaste vin şi de la Institutului Naţional de Statistică, potrivit căruia, în primele opt luni ale anului, deficitul balanţei comerciale al României a crescut cu peste 3 miliarde de euro faţă de acelaşi interval din 2020. La rândul său, Fondul Monetar Internaţional a avertizat că revigorarea economică după pandemia de coronavirus este ezitantă, iar economiile în curs de dezvoltare suferă cel mai mult. Conform FMI, creşterea a fost afectată de ratele mici de vaccinare şi de mărirea preţurilor la alimente şi mărfuri. Întârzierile mai mari decât se anticipase în aprovizionarea reţelelor de distribuţie se traduc prin inflaţie şi au dus la diminuarea prognozelor de creştere de anul acesta la nivel mondial.
FMI şi-a îmbunătăţit, însă, estimările privind evoluţia economiei româneşti, care ar urma să înregistreze în acest an un avans de 7%, faţă de 6%, cât estima în primăvară. Potrivit celui mai nou raport World Economic Outlook, publicat marţi de instituţia financiară internaţională, în Uniunea Europeană doar Irlanda (13%), Estonia (8,5%) şi Ungaria (7,6%) vor înregistra în acest an o creştere economică superioară României.
În schimb, pentru 2022, Fondul Monetar Internaţional nu şi-a modificat estimările privind avansul economiei româneşti, lăsându-le la 4,8%. Dincolo de 2022, ritmul de creştere a economiei româneşti va încetini, astfel că în 2026 va ajunge la doar 3,5%. Şi Banca Mondială şi-a îmbunătăţit recent estimările privind evoluţiile din România, indicând un avans al Produsului Iintern Brut de 7,3% pentru acest an şi o creştere de 4,8% anul viitor.
