Studiul privind traficul de persoane publicat de Comisia Europeană la începutul anului arăta că cele mai numeroase victime din Uniunea Europeană aveau cetățenie română, urmate de cele de naționalităte franceză, maghiară, bulgară și germană, iar exploatarea sexuală continua să fie scopul cel mai comun al acestui fenomen.
Un studiu recent arată că 59% dintre români consideră că digitalizarea este benefică, iar 52% cred că are un impact pozitiv asupra calității vieții.
Din 2022 până în anul prezent, Guvernul român a stabilit un contingent de 100.000 de muncitori de muncitori străini în fiecare an.
Cele două cazuri de deces la locul de muncă din 2024 au atras atenția specialiștilor.
Teama că inteligența artificială (IA) va alimenta o criză a șomajului, aruncând munca umană în irelevanță, este una dintre problemele presante ale timpurilor actuale.
La nivel mondial, statisticile UNESCO arată că femeile alcătuiesc doar o treime din cercetătorii științifici și că această proporție a rămas stabilă pe parcursul ultimilor zece ani.
Costurile locuințelor reprezintă cea mai mare cheltuială în gospodăriile din Uniunea Europeană, iar prețurile tot mai mari la case și chirii, costurile ridicate de construcție și dobânzile în creștere la creditele ipotecare sunt doar o parte din efecte. Unde se situează România în acest peisaj?
În 2023, puțin peste 21% din populație Uniunii Europene se afla în risc de sărăcie sau excluziune socială, iar România a fost țara cu cel mai ridicat procentaj: 32%. În trimestrul doi al același an, România s-a aflat în top trei țări UE în privința creșterii economice. Cum explică experții această nepotrivire?
Un studiu publicat recent de Eurostat arăta că doar 13% dintre cetățenii Uniunii Europene continuă să rămână activi în câmpul muncii după vârsta de pensionare.
Mulți liceeni au avut drept de vot anul acesta și încă și mai mulți vor avea în anii următori. Studiul World Vision dezvăluie care sunt opiniile lor cu privire la rolul statului, dreptul la avort, resursele de mediu, homosexualitate și altele.
În luna noiembrie, la Bruxelles, a avut loc a noua ediție a Forumului European privind Migrația, unde s-a discutat despre rolul societății civile în implementarea Noului Pact privind Migrația și Azilul.
Deși România continuă să fie țara din Uniunea Europeană cu cel mai mare număr de mame minore, instituțiile statului nu colectează centralizat date privind căsătoriile forțate.
Conform celui mai recent studiu realizat de Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației, la sfârșitul lunii octombrie a anului 2023, în România locuiau puțin peste 200 de mii de cetățeni străini, 87% dintre ei deținând un permis de ședere temporară.
Societatea românească are un trecut turbulent în ceea ce privește sănătatea reproductivă, trecut care a început în 1966 odată cu decretul care urmărea creșterea accelerată a populației.
La Bucureşti s-a discutat despre schimbare, despre viitorul care a devenit prezent și despre cum transformările substanțiale se produc lent vreme îndelungată, iar apoi par că au loc dintr-odată.
