Muncind în România – 27.01.2026
Aproape 160.000 de români au fost angajaţi anul trecut prin Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Sorin Iordan, 27.01.2026, 17:15
Aproape 160.000 de români au fost angajaţi anul trecut prin Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Potrivit datelor oficiale, cei mai mulţi au fost bărbaţi şi proveneau din mediul urban. Un clasament al judeţelor cu cele mai multe persoane angajate arată că Bucureştiul ocupă primul loc, urmat de Iaşi, în nord-est, şi Timiş, în vest. Între timp, aproape 33.000 de locuri de muncă au fost declarate vacante a începutul acestui an. Cele mai multe sunt destinate persoanelor cu studii primare sau gimnaziale. Cei mai căutaţi sunt şoferii, curierii, muncitorii necalificaţi în mai multe ramuri ale economiei şi manipulanţii de mărfuri. Oferta conţine peste 2.000 de locuri de muncă şi pentru persoanele cu studii superioare. Firmele din România vor să recruteze ingineri în diferite domenii de activitate, consilieri, medici şi economişti. În acelaşi timp, autorităţile române au stabilit pentru acest an un contingent de 90.000 de lucrători străini din afara Uniunii Europene, care pot fi angajaţi legal pe piaţa internă a muncii.
Peste 660 de locuri de muncă sunt disponibile în judeţul Bihor (nord-vest), potrivit agenţiei regionale de ocupare a forţei de muncă. Aproape 370 dintre job-urile vacante sunt în oraşul Oradea, care rămâne principalul pol de angajare din judeţ. Cele mai multe posturi sunt pentru muncitori necalificaţi. Angajatorii caută oameni pentru ambalare, asamblare, demolări, agricultură şi industrie. Cerere mare există şi pentru şoferi de transport de mărfuri, curieri şi personal din logistică. Fabricile din Oradea angajează sudori, lăcătuşi, electricieni, mecanici auto şi stivuitorişti. În comerţ se caută lucrători comerciali şi vânzători, iar în restaurante şi hoteluri sunt disponibile posturi de bucătari, ospătari şi ajutori de bucătar. În Bihor, există şi locuri de muncă pentru persoane cu studii medii şi superioare, în special pentru ingineri, tehnicieni, specialişti în achiziţii şi asistenţi sociali.
Cetăţenii străini din România se pot înscrie la cursurile de limba română organizate de Institutul Cultural Român. Acestea se desfăşoară cu prezență fizică sau online începând din 2 februarie pentru toate nivelurile, de la începători la avansați, în conformitate cu prevederile Cadrului European Comun de Referință pentru Limbi. Cursurile se derulează în cadrul a 3 sesiuni între 2 februarie şi 26 noiembrie. Grupele sunt formate din 10-15 cursanţi, iar fiecare modul are 40 de ore de curs. Pentru a stabili nivelul cunoştinţelor de limba română, cursanţii susţin un test gratuit de nivel pe baza căruia se face repartizarea pe grupe. Participanții care nu sunt familiarizați cu limba română nu susțin acest test. Taxa de curs este de 1.000 de lei (circa 200 euro) pentru un modul de 40 de ore, achitabilă în euro sau lei. La sfârșitul fiecărei sesiuni, cursanţii primesc o diplomă care atestă că au absolvit cursul respectiv, indică nivelul obţinut și perioada acestuia. ICR precizeză că acest document nu reprezintă un certificat de competență lingvistică necesar pentru obținerea cetățeniei române.
Oportunitatea unei finanţări pentru promovarea integrării socio-economice a cetăţenilor străini a fost tema discuţiilor purtate recent la Braşov între reprezentanţi ai administraţiei locale şi şeful biroului din România al Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie, Mircea Mocanu. Prefectul judeţului Braşov, Mihai Cătălin Văsii, a spus că se prevede posibilitatea creării de centre de integrare în acele oraşe ale ţării reprezentative din punct de vedere al numărului de migranţi. Selectarea locaţiilor pentru centrele de integrare va avea la bază o hartă elaborată de către Inspectoratul General pentru Imigrări. Astfel, pentru anul 2025, conform statisticilor disponibile, primele 6 judeţe din România cu cel mai mare număr de migranţi sunt Bucureşti/Ilfov, Constanţa, în sud-est, Timiş, în vest, Cluj, în nord-vest, Braşov, în centru, şi Iaşi, în nord-est. În judeţul Braşov locuiesc aproape 9.400 de cetăţeni din state terţe, din care 425 au şedere permanentă. Acestora li se adaugă circa 1.960 de cetăţeni ai unor ţări membre ale Uniunii Europene.
