Leçon 193 – Demander et accorder la permission (II)
Dominique : Bună ziua!
România Internațional, 24.03.2021, 14:06
Dominique : Bună ziua!
Ioana : Bună dimineaţa!
Alexandru: Bună seara!
Valentina : Bună!
Bun venit, dragi prieteni. Trois profs mignons – Daşa (3 ans), Luca (4 ans) et Ana (9 ans) – vous ont appris la fois dernière trois moyens que vous pouvez utiliser pour demander la permission. Rappelons-les brièvement :
Le verbe a putea – pouvoir :
Ioana : Pot să vin cu voi? Je peux venir avec vous?
Lexpression : a da voie – accorder la permission
Alexandru : Îmi daţi voie să plec? Me permettez-vous de partir?
Et lexpression a avea voie – avoir la permission
Valentina : Avem voie să dăm de mâncare la animale?
Nous est-il permis de donner à manger aux animaux?
Aujourdhui, nous y ajoutons deux autres moyens. Le premier, très poli et similaire à son homonyme français, est le verbe:
a permite – permettre
eu permit – je permets
tu permiţi – tu permets
el permite – il permet / ea permite – elle permet
noi permitem – nous permettons
voi permiteţi – vous permettez
ei permit – ils permettent / ele permit – elles permettent
Alexandru : Îmi permiţi să te ajut? Tu permets que je taide?
Valentina : Da, Alexandru, poţi să mă ajuţi, dacă vrei. Oui, Alexandru, tu peux maider si tu veux.
Ioana : Îmi permiteţi să deschid fereastra? Me permettez-vous douvrir la fenêtre?
Alexandru : Da, Ioana, desigur. Oui, Ioana, bien sûr.
Valentina : Ne permiteţi să ascultăm acest CD? Nous permettez-vous découter ce CD?
Ioana : Îmi pare rău, nu puteţi asculta acest CD acum. Désolée, vous ne pouvez pas écouter ce CD maintenant.
Valentina : Ne permiţi să îţi telefonăm seara târziu? (Tu nous permets de tappeler tard en soirée?)
Alexandru : Da, puteţi să îmi telefonaţi la orice oră. Oui, vous pouvez mappeler à nimporte quelle heure.
Le second moyen de demander la permission que nous abordons aujourdhui est très familier, tout comme son homonyme français :
le verbe a lăsa – laisser
Deux de ses formes nous intéressent tout particulièrement:
Tu laşi – tu laisses
Voi lăsaţi – vous laissez
Valentina : Mă laşi să trec? Tu me laisses passer?
Alexandru : Ne lăsaţi să vorbim? Nous laissez-vous parler?
Ioana : Mă lăsaţi să dorm ? Me laissez-vous dormir?
Valentina : Mă laşi să mânânc ciocolată? Tu me laisses manger du chocolat?
Ioana : Lasă-mă ! – Laisse-moi !
Alexandru : Mai lasă-mă ! – Laisse-moi encore!
Ioana : Mai lasă-mă un minut ! Laisse-moi encore une minute!
Alexandru : Mai lasă-mă o secundă ! Laisse-moi encore une seconde!
Valentina : Mai lasă-mă un anotimp, un an, un timp !
Laisse-moi encore une saison, un an, quelque temps!
Nicu Alifantis répète pour nous et avec nous ces phases dans sa chanson: Mai lasă-mă !
LA REVEDERE !
Nicu Alifantis – Mai lasă-mă
Mai lasă-mă un minut.
Mai lasă-mă o secundă.
Mai lasă-mă un anotimp, un an, un timp.
Mai lasă-mă un minut.
Mai lasă-mă o secundă.
Mai lasă-mă un anotimp, un an, un timp.
Părul tău e mai decolorat de soare,
femeia mea de negru şi de sare.
Ţărmul s-a rupt de mare şi te-a urmat
ca o umbră, ca un şarpe dezarmat.
Trec fantome-ale verii în declin,
corăbiile sufletului meu marin.
Mai lasă-mă un minut.
Mai lasă-mă o secundă.
Mai lasă-mă un anotimp, un an, un timp.
Mai lasă-mă un minut.
Mai lasă-mă o secundă.
Mai lasă-mă un anotimp, un an, un timp.
Şi viaţa mea se ilumineaza,
sub ochiul tău verde la amiază,
cenuşiu ca pământul la amurg.
Oho, alerg şi salt şi curg.
Mai lasă-mă un minut.
Mai lasă-mă o secundă.
Mai lasă-mă o frunză, un fir de nisip.
Mai lasă-mă o briză, o undă.
Mai lasă-mă un anotimp, un an, un timp.
