Eveniment Top (22.10.2016)

eveniment top  (22.10.2016) Pregătirile trâ aleadzirile leghislative di-tru 11 andreu, din România, suntu pi mare heavră. Luni, pi site-ul a Ministerului di Interne fu publicat un proiectu di apofase di Guvernu uidisit a cure partea finală a scrutinului va hibă înreghistrată au

 

Preşedintile român la Consiliulu European di la Bruxelles

Preşedintele Klaus Iohannis  declarăă că România  va să si implică multu di multu în negociarea statutului imigranţâlor din Marea Britanie, în cadrul a tratativilor di separare a Regatului Unit di Uniunea Europeană. Şefulu a statului are discutată, gioi, problema Brexit-ului cu premierulu britanic, Theresa May, constatânda vrearea comună ca negocierile să si poartă în termeni corecţâ. Klaus Iohannis dzâse:

 “Nu vrem ca românil’i din Marea Britanie să hibă  supuşi a unor presiuni inutile. Am aflată  mare achicâsire, doamna prim-ministru îm’i  garantă  că va să si implică personal ca să nu există  ahtări  incidente niţe până la Brexit, niţe după.”

 

Moţiunea simplă "Şi minciuna poate să vatăma"

Premierulu Dacian Cioloş  luă actu di moţiunea simplă votată, siptămâna aesta, în Parlamentu contra ministrului a Justiţilei, Raluca Prună, ama consideră că aesta lipseaşte să arămână în funcţie. Purtătorulu di zbor  a Guvernului, Liviu Iolu, are explicată  că  parlamentaril’i nu  avură  obiecţii asupra  a  mandatului a dnei Prună, că  maşi  clarificară  anumite declaraţii a l’ei. Tru moţiunea simplă pi Justiţie "Şi minciuna poată să ucidă, să vatămă" depusă la Camera Deputaţâlor, soţial-democraţâl’i, semnatari a documentului, solicita demisia ministrului Raluca Prună, după ţi aţeasta avea afirmată, în plenulu a  Consiliului Superior a li Maghistratură, că spuse  minciună la CEDO dispre situaţia a fondurilor alocate trâ penitenciare. Nintea a votului, Raluca Prună si  adresă, la solicitarea a l’ei, deputaţâlor, a cure lâ  transmise:

 “Easte ghine să si construiască  un consens politic şi soţial pi subiecte strateghiţe, care si tindu pi ma multe cicluri di guvernare. Poate asi chirolu  să mutrim  cu atenţie în varliga a  noastră şi să admitim  că exiistă tut ma mulţâ cetăţean’i care ştiu multu  ghine ţi  turlie  di ţară vor şi care  pot  să si raporteadză  critic la aţea ţi  faţim noi, aţel’i aflaţ la guvernare. Ună  justiţie independentă nu poate sa hibă ună justiţie subfinanţată, ună justiţie cu infrastructură precară, sufocată di câftăr şi cu ună încărcătură di dosare  ca  aţea  care  exiistă în România.”

 

Controverse mutrinda  conversia  a creditilor  în  franci  elveţian’i

Mulţâ români care au decisă  să l’ia credite în franci elveţian’i si diştiptară piste noapte, tru  gh’ianar 2015, cu ratile dublate exclusiv din cauza a fluctuaţiilor di  alâximintu valutar. Ca urmare, marţâ, Camera a Deputaţâlor - for decizional - are adoptată, în unanimitate, leadzea a conversilei în monedă naţională, la cursul din momentul a împrumutului, a creditilor tru  aţistă valută. Iniţial, si vru  ca proiectul di leadze să aibă impact soţial, avnda scupolu să il’i agiută pi aţel’i cu venituri m’iţ, care nu mai fac faţă a ratilor la bancă. Ama di-tru  leadze  fură  eliminate pruviderile mutrinda gradulu di îndatorare, di borge, di 50% şi pragulu di 250.000 di franci elveţian’i. Aşa încât di actualul actu normativ pot  să  beneficiadză  şi aţel’i care au luată împrumuturi multu mări şi care nu au probleme cu ratile. Reprezentanţâl’i a partidilor politiţe spun că, pri-tru leadze, repară ună nindriptate şi că bănchile easte ghine  să îşi xanaminduiască abordarea tru relaţiile cu clienţâl’i. Pi di altă parte, Banca Naţională a Româniilei easte di păreare că actul normativ easte discriminatoriu, di aform’ia că îl’i favorizeadză maşi pi aţel’i aproximativ 50.000 di român’i cu credite în franci elveţian’i. Leadzea si poate să  creadză un precedentu, un iurnek strâmbu şi periculos, di aform’ia că, di exemplu, românil’i cu credite în euro, multu ma numiroşi, si poate să caftă  şi el’i să beneficieadză di tu  aţealişi drepturi, aţea ţi poate să creadză probleme majore a sistemului bancar. În plus, guvernatorulu BNR, Mugur Isărescu, întriveade un riscu ligat di dischiplina contractuală care, pri-tru nomuri di natură similară, si poate să agiungă  irelevantă. Tra să poate să hibă bâgată tru practichie, leadzea a conversilei a creditelor în franci elveţieni mata  lipseaşte  promulgată di  preşedintile  Klaus  Iohannis.

 

Supravigl’iarea electronică a numirarilei a voturilor

Pregătirile trâ  aleadzirile leghislative di-tru 11 andreu, din România, suntu pi mare heavră. Luni, pi site-ul  a  Ministerului di Interne fu  publicat un proiectu di  apofase di Guvernu uidisit a cure partea finală a scrutinului va hibă înreghistrată audio-video. Înreghistrările va hibă bâgate  la dispoziţia Serviciului di Telecomunicaţii Speciale, care va li ţână chiro di trei meşi, după care va li  distrugă. Va hiba prota oară când procesulu di numirare a voturilor va hibă  filmat, tut ca la examenulu di bacalaureat, tra să si  evită iţe suspiciune, iţe şubeie di fraudă. Ministrulu di Interne, Dragoş Tudorache, lâ transmise a prefecţâlor, reprezentanţâl’i a  Guvernului din teritoriu, că obiectivulu a organizaril’ei a procesului electoral easte aţel tra să avema aţeale ma puţân contestatile alidzeri.

Autor: Roxana Vasile

Armânipsire: Hristu Steriu


www.rri.ro
Publicat: 2016-10-22 21:36:00
Vizualizari: 138
TiparesteTipareste