Efectele unei legi neinspirate

efectele unei legi neinspirate Noua lege a educaţiei, adoptată, în toamna aceasta, în Ucraina, a stârnit numeroase critici şi a fost catalogată de majoritatea experţilor drept cel puţin neinspirată.

Noua lege a educaţiei, adoptată, în toamna aceasta, în Ucraina, a stârnit numeroase critici şi a fost catalogată de majoritatea experţilor drept cel puţin neinspirată. Potrivit reprezentanţilor minorităţilor din Ucraina, art.7 al acestei legi îngrădeşte substanţial dreptul la studiu în limba maternă. Legea prevede introducerea treptată a noului sistem al educaţiei şi, prin aceasta, înlocuirea materiilor care se predau în limbile minorităţilor cu discipline care vor fi predate în limba ucraineană. Prima fază a reformei este prevăzută pentru 1 septembrie 2018, a doua pentru 1 septembrie 2022, iar a treia, şi ultima, referitoare la clasele superioare, din 2027. În clasele medii, respectiv 5-9, învăţământul se va desfăşura în limba de stat cu elemente în limba minorităţii naţionale respective, dreptul de a studia în limba maternă fiind realizat - spune legea - prin unele instiţutii aparte, clase (grupe) cu limba de predare a minorităţii naţionale alături de predarea în limba ucraineană. De asemenea, este prevăzută posibilitatea studierii limbii materne a minorităţilor în unele şcoli sau la societăţile şi asociaţiile culturale ale comunităţilor etnice respective.


Actul normativ a fost criticat de autorităţile din România, dar şi din alte ţări din regiune care au comunităţi etnice în republica ex-sovietică, care au reamintit că, în conformitate cu prevederile Convenţiei - cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, statele se angajează să recunoască dreptul oricărei persoane aparţinand unei minorităţi naţionale de a învăţa limba sa maternă. Reacţiile părţii române nu sunt puţine, mergând până la amânarea vizitei pe care preşedintele României, Klaus Iohannis, o avea programată în Ucraina. În opinia criticilor, legea ar putea genera conflicte, nemulţumiri sociale şi instabilitate în Ucraina. Prezent în sala de sesiuni a Radei Supreme, deputatul Grigore Timiş, etnic român, nu a participat la vot, retrăgând cartela de deputat din sistemul electronic şi protestând astfel împotriva adoptării acestei legi. 


În cadrul unei emisiuni la Radio România, Grigore Timiş a apreciat că decizia autorităţilor de la Kiev vine pe fondul tendinţei de rusificare existente în partea de est a ţării, dar măsura afectează toate minorităţile: "Dacă până acum, noi, românii, puteam să ne mândrim cu cele peste 100 de şcoli naţionale până nu demult, acum sunt 70 şi nu ştiu cum, pe an ce trece, ele dispar. Mai ales în regiunea Cernăuţi, au rămas 60 şi ceva de şcoli. Legea actuală prevede predarea în limba maternă numai la nivel de grădiniţă şi şcoala de gradul întâi. În rest, obiectul de studiu va fi în limba de stat ucraineană şi rămâne obiect de studiu în limba maternă literatura."


Aproape jumătate de milion de etnici români trăiesc în statul vecin, majoritatea pe teritoriile româneşti răsăritene anexate în 1940, în urma unui ultimatum, de fosta Uniune Sovietică şi preluate în 1991 de Ucraina, ca stat succesor. Bucureştiul a criticat în repetate rânduri adoptarea noii legi a educaţiei în Ucraina, Ministerul de Externe, cel al Românilor de Pretutindeni şi Parlamentul luând poziţie, iar mai multe întâlniri au avut loc între oficialităţi din cele două ţări vecine. Nimic nu l-a făcut, însă, pe Petro Poroşenko să se răzgândească să îşi pună semnătura pe legea adoptată de Rada Suprema la începutul lunii septembrie. La solicitarea României, sprijinită de alte cinci ţări, cazul a ajuns şi în atenţia Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, care a adoptat o rezoluţie critică privind noua lege ucraineană a Educaţiei. Potrivit rezoluţiei, "atunci când statele iau măsuri pentru a promova limba oficială, acestea trebuie să nu contravină măsurilor menite să protejeze şi să promoveze limbile minorităţilor naţionale". Fiindcă, "dacă acest lucru nu se respectă, rezultatul va fi asimilarea, şi nu integrarea", au atenţionat membrii Adunării. 


Sunt probleme cu respectarea dreptului la educaţie în limba română şi în Transnistria, în estul Republicii Moldova. Liceele cu predare în limba română din stânga Nistrului sunt ţinta permanentă a politicilor anti-româneşti ale separatiştilor de la Tiraspol, un exemplu în acest sens fiind cazul Liceului Ştefan cel Mare şi Sfânt din Grigoriopol, care a fost lăsat fără sediu de autorităţile transnistrene încă de acum 15 ani. Ca urmare a acestei situaţii, în momentul de faţă, elevii şi profesorii sunt nevoiţi să facă naveta, în fiecare zi, la Doroţcaia, pentru a învăţa în limba română. Directorul liceului, d-na Eleonora Cercavschi: "Sunt zeci de ani de când ne sunt încălcate drepturile. Ne-am adresat la CEDO, unde ne-au făcut dreptate. De cinci ani de zile, continuăm să ne adresăm pentru a ne fi apărate drepturile. Cu părere de rău, până în ziua de azi nu s-a mişcat absolut nimic din loc, nimic nu s-a schimbat şi am venit să spunem Federaţiei Ruse că rana este vie şi sângerează." Declaraţia a fost făcută cu prilejul unui protest la Ambasada Federaţiei Ruse la Chişinău, pentru a denunţa faptul că Moscova nu respectă decizia CEDO, din 19 octombrie 2012, prin care Guvernul rus a fost recunoscut responsabil de încălcarea dreptului la educaţie în regiunea separatistă transnistreană. 


www.rri.ro
Publicat: 2017-11-03 14:31:00
Vizualizari: 308
TiparesteTipareste