Retrospectiva săptămânii 08.07 - 14.07.2018

retrospectiva săptămânii 08.07 - 14.07.2018 Sumar: Summitul NATO, un succes pentru România / Premierul român, despre Justiţie, la Bruxelles / Revocare de la conducerea DNA

Summitul NATO, un succes pentru România

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a participat, miercuri şi joi, la summitul NATO de la Bruxelles, desfăşurat într-un climat tensionat, pe fondul insistenţei liderului de la Casa Albă, Donald Trump, ca statele membre să crească finanţarea dedicată apărării. Dupa summit, şeful statului a declarat că România a obţinut două lucruri foarte importante - un centru de comandă operaţional şi îmbunătăţirea statutului brigăzii multinaţionale staţionate pe teritoriul său. Preşedintele Iohannis a spus că, atunci când acest centru operaţional va fi complet, circa 400 de ofiţeri din toate ţările Alianţei vor fi prezenţi în România. În privinţa brigăzii multinaţionale, şeful statului a afirmat că ea a căpătat un statut permanent şi că România va continua să negocieze cu ţările partenere din NATO pentru o prezenţă cât mai solidă. Pe de altă parte, cu această ocazie, România a anunţat că, anul viitor, îşi va mări numărul personalului dislocat în Afganistan, de la 770 la peste 950. Este o creştere însemnată pentru România, fiindca am înţeles demult şi suntem convinşi că NATO nu înseamnă doar să primeşti securitate, ci şi să oferi securitate, a declarat Iohannis. Tot în cadrul summitului, la iniţiativa României, a fost organizată o sesiune dedicată zonei Mării Negre. Reuniunea liderilor NATO a fost dominată de discuţiile referitoare la banii pe care ţările membre îi alocă apărării, discuţii care au avut loc în timpul unei sesiuni cu uşile închise. În cele din urmă, Trump, care a insistat ca obiectivul de 2% din PIB să fie atins într-un interval mai scurt de timp, a obţinut din partea aliaţilor promisiunea sporirii angajamentelor financiare cu 33 de miliarde dolari.

                                            

Premierul român, despre Justiţie, la Bruxelles

Tot la Bruxelles, premierul Guvernului de la Bucureşti, Viorica Dancilă, a discutat cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, într-o întâlnire la care au mai participat prim-vicepreşedintele Comisiei, Frans Timmermans, şi responsabilul pentru Politică Regională din Executivul comunitar, Corina Creţu. Principala temă abordată a fost Justiţia din România, context în care preşedintele Juncker a declarat că Executivul său continuă să monitorizeze evoluţiile din ţară cu privire la Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), instituit încă de la aderarea la UE, în 2007. Oficialul european a insistat că este esenţial să nu se facă paşi înapoi la capitolul Justiţie.Cei doi au discutat, ca subiect particular, despre Codul Penal şi cel de Procedură Penală, pe care coaliţia majoritară, PSD-ALDE, vrea să le impună în practica judiciară. Cu detalii, Viorica Dăncilă: "Am discutat despre Codurile Penale, despre Codul de Procedură Penală, am explicat că acestea au fost rezultatul unor dezbateri de aproape un an în Parlamentul României. Au fost consultaţi magistraţi, judecători, toţi cei care au un cuvânt important de spus legat de acest aspect. Am cerut, dacă sunt neclarităţi sau sunt lucruri care să îngrijoreze, să le discutăm punctual, tocmai pentru a putea să remediem anumite lucruri". Pe agenda convorbirilor s-au mai aflat, între altele, pregătirea mandatului României la preşedintia Consiliului UE, din prima jumătate a anului viitor, noul exerciţiu financiar al blocului comunitar şi Brexitul. Premierul român a avut convorbiri cu alţi doi membri ai Cabinetului Juncker - cel pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Phil Hogan, şi cel pentru Buget şi Resurse Umane, Günther Oettinger.

    

Revocare de la conducerea DNA

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, la începutul săptămânii, decretul prin care şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, a fost îndepărtată din funcţie. Şeful statului a fost constrâns, practic, să o revoce, în urma unei controversate decizii a CCR. Aceasta a constatat existenţa unui conflict de natură constituţionala între Guvern şi preşedinte, cel care, iniţial, a respins cererea prin care ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a solicitat demiterea şefei DNA. După ce preşedintele a semnat decretul de revocare, Kovesi a făcut o declaraţie de presă în care a vorbit despre activitatea instituţiei: "DNA a demonstrat că legea este egală pentru toţi şi nimeni nu este prea puternic pentru a se sustrage din faţa legii. Procurorii independenţi au făcut investigaţii faţă de persoane care păreau de neatins, indiferent de funcţia lor, indiferent de statutul social şi indiferent de averea pe care aceştia au deţinut-o. Am contribuit prin anchetele noastre la conştientizarea societăţii cu privire la gravitatea fenomentului corupţie. Modul brutal în care se forţează modificarea legilor penale ne arată că vor protecţie pentru trecut, pentru prezent şi pentru viitor". În locul rămas vacant, procurorul general, Augustin Lazăr, a numit-o, ca interimar, pe Anca Jurma, procuror cu vechime în DNA. Aceasta a spus că lupta împotriva corupţiei trebuie continuată. Anca Jurma: "Direcţia are o răspundere majoră în îndeplinirea mandatului pe care legea i-l conferă şi anume combaterea corupţiei la nivel înalt. În acest sens, DNA va trebui să rămână în continuare o instituţie puternică, independentă şi relevantă, atât timp cât România încă se confruntă cu fenomenul corupţiei". Debarcarea lui Kovesi, dorită insistent de Puterea de stânga, a provocat chiar şi reacţia Comisiei Europene, cea care a atras atenţia că ar putea să-şi reevalueze concluzia referitoare la sustenabilitatea luptei anticorupţie din România, în condiţiile în care capacitatea DNA de a menţine un istoric bun al rezultatelor ar fi pusă sub semnul întrebării.


www.rri.ro
Publicat: 2018-07-14 10:05:00
Vizualizari: 435
TiparesteTipareste