Arta împușcată la revoluția română

arta împușcată la revoluția română Prețul libertății pe care românii l-au plătit în timpul revoluției din decembrie 1989 a fost unul mare, de mii de morți, răniți și invalizi.

Prețul libertății pe care românii l-au plătit în timpul revoluției din decembrie 1989 a fost unul mare, de mii de morți, răniți și invalizi. Dar la acest preț se poate adăuga și prețul patrimoniului cultural pierdut în incendiile care au cuprins clădirea Palatului Regal, care adăpostește Muzeul Național de Artă al României, și clădirea Bibliotecii Centrale Universitare. Aflate pe Calea Victoriei, vizavi una de cealaltă, cele două clădiri au suferit din plin de pe urma gloanțelor și proiectilelor trase în zilele confuze de după fuga dictatorului Nicolae Ceaușescu. În Biblioteca Centrală Universitară curpinsă de flăcări au ars aproximativ 400.000 de cărți și manuscrise ale unor importanți oameni de cultură români. Iar la Muzeul Național de Artă au căzut victime flăcărilor și gloanțelor câteva zeci de tablouri din pictura română și europeană.


Recent, Muzeul Național de Artă al României a vernisat expoziția "Laborator II. 1989. Restaurarea picturilor împușcate" prin care au fost redate publicului lucrările afectate în 1989 acum restaurate. Acum, curatorii Sorina Gheorghiță și Ioan Sfrijan au spus povestea unei expoziții pe care România n-ar fi trebuit să o aibă. Sorina Gheorghiță.   "În dezastrul general din Muzeul Național de Artă a fost distrus și laboratorul de restaurare pictură de șevalet, aproape în întregime. Cu toate acestea, după cum precizăm și în catalogul expoziției, aproape imediat, în ianuarie 1990, am început operațiunile de protejare și chiar de restaurare a unora dintre lucrările care au suferit, atât de la Galeria de artă europeană, cât și de la Galeria de artă românească. De la Galeria de artă românească am restaurat 47 de lucrări, iar de la galeria de artă europană au fost restaurate 30. Au mai fost restaurate și în afara țării, de acolo au venit oferte pentru cele de la Galeria de artă europeană."


Între picturile afectate, restaurate și expuse acum se numără lucrări ale unor importanți pictori români precum Andreescu, Grigorescu, Henția, Mirea. Cu detalii Sorina Gheorghiță. "Toate lucrările care au avut de suferit în 1989 se aflau în expunerea permanentă a muzeului. De aceea ele au fost degradate. După redeschiderea muzeului expunerea s-a schimbat și atunci o parte dintre acele lucrări care au avut de suferit nu au mai intrat în expunerea permanentă a muzeului. De aceea, am folosit acest prilej pentru a mai aduce din depozit și lucrări care existau înainte de 1989. Dintre lucrările mai importante avem expus tabloul "Safta florăreasa", "Autoportretul" lui Ion Andreescu, o altă lucrare frumoasă a lui Andreescu "Drumul mare". Avem și din Nicolae Grigorescu lucrări expuse care au fost degradate: "Vânatul", "Buchetul de flori" și "Țiganca din Ghergani". Mai este "Lorica", una dintre lucrările frumoase ale lui Ștefan Luchian, mai există lucrările ale lui Sava Henția, o schiță a lui George Demetrescu Mirea pentru una dintre compozițiile lui de mari dimensiuni."

            

Stricăciunile suferite de tablouri au fost cele la nivelul suportului și la nivelul stratului pictural iar unele lucrări au fost foarte degradate. Atât de degradate încât nu au mai putut fi recuperate. Sorina Gheorghiță. "Dintre cele pe care le expunem noi au fost foarte degradate schița lui Mirea și "Peisajul" de Andreescu. Și "Autoportretul" lui Andreescu a avut pierderi mari de strat pictural. S-a pierdut în primul rând în incendiul din laboratorul nostru de restaurare un autoportret de mari dimensiuni al lui Theodor Aman, unul dintre puținele autoportrete ale lui Aman, de dimensiuni mari și foarte complex ca pictură. Mai există una sau două lucrări care sunt în depozit și care au pierderi în proporție foarte mare și care nu vor putea fi înlocuite la restaurare deoarece principiile de restaurare nu permit să completăm pe suprafețe atât de mari."


În expoziție se află atât tablourile cât și panouri explicative cu ce a însemnat efortul restauratorilor români și străini în toți anii care au trecut de atunci. Am întrebat-o pe Sorina Gheorghiță dacă în 1989 am avut de-a face și cu acte de vandalism gratuit nu numai cu distrugeri aleatorii.  "Împușcarea este un vandalism până la urmă pentru că, de multe ori, tablourile au fost împușcate cu intenție în gât, în piept. La unele lucrări nu credem că a fost o împușcare la întâmplare. A fost ceva cu adresă, așa cum s-a întâmplat la "Safta florăreasa", din acest motiv ea constituie afișul expoziției. O parte din ele au fost întâmplător împușcate ori degradate."


Ioan Sfrijan s-a referit la incendiul din laboratorul de restaurare, locul cel mai afectat din muzeu. "Acolo s-a tras cu tunul și cu tot felul de gaze puternice pentru incendiere. În partea dinspre strada Știrbey era o cameră în care noi aveam depozitul. Din acst motiv s-au distrus multe lucrări de Aman, se pregătea o expoziție Aman, autoportretul și alte câteva lucrări împușcate. Mai era "Bărbat cu medalii turcești" care a fost și el împușcat, nu figurează în expoziție. Tot atunci se pregătea la Galeria de artă europeană o mare expoziție, "Portretul în pictura europeană", și acolo au ars în special portrete, în cămăruța respectivă au ars un număr de 39 de lucrări."


47 de tablouri din Galeria de Artă Românească și 30 de tablouri din Galeria de Artă europeană afectate la revoluția din decembrie 1989 au revenit la viață. În memoria lor va rămâne însă prețul pentru libertate pe care românii l-au plătit atunci.


www.rri.ro
Publicat: 2020-10-26 10:39:00
Vizualizari: 194
TiparesteTipareste