Nicolae Iorga la radio

Nicolae Iorga (1871-1940) considerat cel mai mare istoric al românilor, a fost critic literar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist, ministru și parlamentar român.

Ion Puican, 30.03.2025, 15:15

Nicolae Iorga (1871-1940) considerat cel mai mare istoric al românilor, a fost critic literar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist, ministru și parlamentar român. A fost cel de-al 34-lea prim-ministru al României, profesor universitar și academician român. Este una dintre cele mai importante figuri ale culturii române și o importantă personalitate culturală internațională, cunoscut lumii ca medievalist, bizantinist, romantist, slavist, istoric al artelor și filozof al istoriei. În luna martie a anului 1929, mai exact pe 10 martie, la Societatea de Difuziune Radiotelefonică din România a fost transmisă prima prezentare făcută de Nicolae Iorga din seria cu titlul „Sfaturi pe întuneric”, prezentări adunate în 4 volume ale Fonotecii de Aur. Nicolae Iorga impresiona prin faptul că de multe ori vorbea liber la microfon zeci de minute fără să aibă mai nimic scris. Timp de câțiva ani a făcut o cronică pe temele cele mai variate la radio.

Cercetătorul Cristina Paiușan de la Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) ne vorbește despre copilăria și educația marelui om de cultură Nicolae Iorga, considerat un copil-minune al vremurilor sale:

„A rămas orfan la câțiva ani, necunoscând foarte bine tatăl și a fost, din primele clase primare un elev eminent. Atunci când a ajuns la liceu, întreaga lume a realizat și a devenit un fenomen. A fost printre cei mai tineri absolvenți ai Universității din Iași, terminând într-un prim record studiile și fiind unul dintre cei care au înțeles că istoriografia românească din acel moment se afla într-un impas și că următorul pas era o prezentare a documentelor istorice, o culegere a documentelor istorice despre români și despre istoria românilor aflate în întreaga Europă.”

Cristina Paiușan ne dă câteva detalii despre activitatea profesorului și istoricului Nicolae Iorga:

„De ce a fost Nicolae Iorga atât de important? Pentru că Nicolae Iorga a avut o putere de muncă absolut fantastică, pentru că a publicat an de an multe volume, pentru că a avut puterea de a sintetiza în articole și chiar în cărți acele documente pe care le-a studiat. Atunci când vorbim de opera istorică a lui Nicolae Iorga, ascultătorii noștri să înțeleagă că această operă istorică cuprinde, pe lângă acele documente despre români și despre izvoarele medievale și izvoarele moderne cu privire la români, cuprinde o serie largă de istorii: de la o primă istorie a românilor făcută pentru publicul german, apoi o istorie a Bizanțului, o istorie a Dunării, o istorie a popoarelor din Balcani și a zonei balcanice și până la studiul epocii medievale si a izvoarelor medievale, care nu erau atunci puse foarte bine în lumină de către istoriografia de până la Nicolae Iorga.

A deschis multe drumuri, drumuri care nu fuseseră deschise în istoriografia românească până atunci, pentru că a încercat și în mare parte a reușit să ordoneze practic informațiile despre trecutul românilor, despre istoria românilor, despre conexiunile făcute cu țările din jur, însă nu numai, și să le așeze într-un fel în care cititorul mai avizat sau mai puțin avizat să știe cine au fost românii și cum au evoluat aceștia în câteva secole ale existenței lor.”

Personalitatea complexă a marelui Iorga nu poate fi menționată fără o referire la omul politic Nicolae Iorga. Cristina Paiușan ne povestește:

„Nicolae Iorga a fost și om politic și e foarte amuzant că prima dată a fost cooptat de către conservatori pentru a deveni un adept al lor, apoi a fost cooptat și de către liberali. Însă Nicolae Iorga a preferat să intre în politică pentru omul simplu. Nicolae Iorga a fost un naționalist de sfârșit de secol XIX, început de secol XX. Din punct de vedere politic, a militat pentru drepturile țăranilor și pentru drepturile micii intelectualități de la sat.”

Personalitatea lui Iorga s-a remarcat și pe plan internațional:

„Alura internațională a istoricului omului politic și a universului Nicolae Iorga a fost importantă pentru România și înainte de Primul Război Mondial și mai ales după Primul Război Mondial. Nicolae Iorga s-a remarcat prin studiile sale, așa că, încă de la începutul secolului a început să fie asociat sau invitat la academiile din Balcani, institutele din Germania publicând cărți în Germania, la Institutele academice din Franța. A avut multiple colaborări în Italia și, vedeți, majoritatea titlurilor academice au fost primite în calitate de profesor universitar. Iorga a devenit un reper nu numai al istoriografiei românești, ci a devenit un reper al istoriografiei europene.”

Nicolae Iorga a fost un om enciclopedic al vremurilor sale:

„Nicolae Iorga a fost un univers. A fost un istoric. A fost un literat. Puțină lume mai știe astăzi că a scris poezie, că a scris piese de teatru, că a scris nuvele. A fost un profesor universitar mândru de activitatea lui. A fost un ctitor de școală în România, nu doar la Universitate. … O latură mai puțin, cred eu, cunoscută, a fost activitatea sa de jurnalist.”