Ascultă Live

Ascultă Radio România Internațional Live

Palatul Operei Române din București

Înființată spre sfârșitul secolului al XIX-lea de către compozitorul și dirijorul George Stephănescu, prima trupă de operă din România (intitulată Companie lirică română) este considerată și nucleul teatrului liric din țara noastră.

logo RRI
logo RRI

, 31.03.2024, 11:00

Înființată spre sfârșitul secolului al XIX-lea de către compozitorul și dirijorul George Stephănescu, prima trupă de operă din România (intitulată Companie lirică română) este considerată și nucleul teatrului liric din țara noastră. Dar, de la fondarea sa până la începutul anilor 1950, opera română nu a avut un spațiu propriu, spectacolele jucându-se în clădirea altor teatre. Situația avea să se schimbe la începutul regimului comunist din considerente mai degrabă propagandistice: în 1953 Bucureștiul a fost gazda unui mare festival internațional al tineretului, motiv pentru care în capitală au apărut o serie de clădiri pentru a deservi toate evenimentele programate atunci. Printre aceste clădiri s-a numărat și actualul sediu al Operei Naționale Române, situate pe cheiul Dâmboviței, chiar lângă impozantul sediu al Facultății de Drept. Și, cu toate că, inițial, s-a dorit ca acest nou palat să respecte tipicul arhitectural al clădirilor sovietice – așa cum s-a întâmplat în cazul Casei Scânteii -, Opera Română nu amintește decât vag de acest stil. O lucrare recentă analizează în detaliu și etapele construirii, și aspectul palatului operei: „Istoria clădirii Operei Române din București”.

Autorul ei, directorul Bibliotecii Academiei, Nicolae Noica ne amintește. Opera fusese creată de un mare om de cultură, George Stephănescu. După aceea, ea a funcționat ani buni, până în 1952, fără local propriu, într-o clădire lângă parcul Cișmigiu, și apoi, multă vreme, în clădirea Teatrului Național de pe Calea Victoriei. Din păcate, Teatrul Național a fost bombardat. Cu surprindere am constatat din documente care datau din perioada 1948-1949 că cel care a avut prima inițiativă pentru a construi o clădire pentru operă a fost doctorul Petru Groza, care conducea Guvernul României. Şi atunci a oferit prin hotărâre de Guvern un teren unde astăzi este Teatrul Național din centru, de lângă universitate. A organizat un concurs și totuși nu s-a materializat nimic.

Dar prin anii 1950-51 s-a luat o hotărâre fermă și Institutul Proiect București, care se crease la vremea respectivă, a fost împuternicit să întocmească proiectul. Proiectul respectiv a fost coordonat și gândit de un mare arhitect: profesorul Octav Doicescu. Era un om din școala veche, care ne reprezentase și la niște expoziții internaționale între cele două războaie mondiale, alături de marii noștri arhitect Petre Antonescu și G.M. Cantacuzino. Sigur că în primul rând s-a pus problema locului unde să se înalțe clădirea și a fost ales pe chei exact terenul unde este astăzi clădirea Operei. Acolo era un stadion recunoscut la vremea respectivă. A fost întocmit proiectul, așa cum am spus, de arhitectul Octav Doicescu și lucrările au început prin anii 1951.

Ce stil arhitectural a fost ales și cum? Ne răspunde tot academicianul Nicolae Noica.
S-a spus de multe ori că are aspectul acesta al clădirilor rusești sau sovietice. Totuși, Octav Doicescu nu a făcut așa ceva, dar pentru a trece de verificările care s-au făcut, planșele originale erau semnate spre confirmare a soluțiilor de un consilier rus. Dar și arhitecții ruși care veniseră aici aveau o considerație deosebită și față de Octav Doicescu, și față de Macovei, și au admis o serie întreagă de elemente în așa fel încât clădirea sa fie monumentală și să ofere o imagine așa cum se pretindea Dar eu spun că stilul este un stil românesc, având o serie întreagă de elemente care au fost împrumutate, dar în niciun caz nu este adevărat ceea ce s-a afirmat că este o clădire după tipicul celor din Moscova acelor vremuri.

Pentru construirea palatului Operei Române, Octav Doicescu a făcut echipă cu arhitectul Pompiliu Macovei – coordonator al șantierului – și cu inginerul constructor de origine armeană Aznavurian. Construcția s-a încheiat în 1953, iar inaugurarea oficială a avut loc în ianuarie 1954 cu spectacolul Dama de pică de Ceaikovski. Fațada clădirii, modificată față de ideea inițială a arhitectului, are un portic cu trei arcade monumentale sprijinite de coloane pe ale căror capiteluri se află statuile a patru muze. De asemenea, există trei uși de acces, care permit intrarea în holul fastuos înălțat pe două nivele. Tot fațada este împodobită cu basoreliefuri realizate de sculptorii Zoe Băicoianu, Boris Caragea și Ion Vlad.

Despre ornamentația din interior, ne vorbește tot Nicolae Noica. În interior există foaierul, care este splendid și undeva în stânga, după ce urci scările, este salonul galben: o frumusețe cu o serie întreagă de ornamentații făcute atunci, în anul 1953, și păstrate astăzi în niște condiții extraordinare. În sala de spectacol sunt lojile împărțite cu niște stâlpișori pentru compartimentare. Sigur, și aici au fost o serie întreagă de discuții. Dacă acești stâlpișori nu deranjează din punct de vedere arhitectural, ei erau impuși din punct de vedere al rezistenței. În plus, plafonul este splendid din lemn lucrat și, ceea ce este impresionat, se păstrează candelabrul de atunci cu 100 de becuri. De asemenea, s-a făcut aici, la vremea respectivă, o instalație de încălzire și o instalație de aerisire, în așa fel încât să asigure climatul corespunzător. Din păcate, anii au trecut și instalația asta nu mai funcționează foarte bine. Am vorbit și cu doamna ministru a culturii să dea un sprijin financiar, în așa fel încât să se ridice această lucrare la nivelul exigențelor corecte și moderne de astăzi, pentru că avem această obligație ca, după 70 de ani, să păstrăm această clădire.

De altfel, de la bun început, Palatul Operei Române a fost conceput ca să fie rezistent, cutremurele din 1977 și 1986 nelăsând nicio fisură în zidurile clădirii.

RadioRomaniaInternational · Enciclopedia RRI 31.03.2024
Stateri în spațiul dobrogean
Enciclopedia RRI duminică, 16 iunie 2024

Stateri în spațiul dobrogean

Ei au fost descoperiți și în spațiul Dunării de Jos sau al Dobrogei de azi de pe teritoriul României actuale. În general, arheologii și...

Stateri în spațiul dobrogean
Mahalale de poveste sursa foto facebookanasersea
Enciclopedia RRI duminică, 09 iunie 2024

Mahalalele Flămânda și Sfânta Ecaterina

Deși învecinată cu piața Unirii, perimetru care a suferit demolări și transformări radicale în anii comunismului, zona din spatele dealului...

Mahalalele Flămânda și Sfânta Ecaterina
Expoziṭia ”Gheorghe Marinescu – o viață dedicată muncii, științei, progresului” (sursa foto: Facebook/ Muzeul Municipiului Bucuresti)
Enciclopedia RRI duminică, 02 iunie 2024

Neurologul Gheorghe Marinescu

Studiază medicina la București și din 1889 pleacă la Paris pentru a-și continua studiile în clinica celebrului neurolog francez Jean-Martin...

Neurologul Gheorghe Marinescu
Băi private, publice și stațiuni balneare
Enciclopedia RRI duminică, 26 mai 2024

Băi private, publice și stațiuni balneare

Din cele mai vechi timpuri, băile publice au constituit o împletire de obiceiuri legate de igienă, distracție și socializare, chiar locuri unde...

Băi private, publice și stațiuni balneare
Enciclopedia RRI duminică, 19 mai 2024

Vechi cărți românești de cult din secolele 17-19

Până la apariția tiparului de la jumătatea secolului al 15-lea, considerat cea mai importantă revoluție în istoria cărții și a circulației...

Vechi cărți românești de cult din secolele 17-19
Enciclopedia RRI duminică, 12 mai 2024

Biblioteca Mânăstirii Sinaia

În spaţiul românesc medieval, erudiţia laolaltă cu tot ce ţinea de învăţătură precum şi de scrierea şi tipărirea cărţilor, se...

Biblioteca Mânăstirii Sinaia
Enciclopedia RRI duminică, 05 mai 2024

Muzeul din Sighișoara

Sighișoara este unul dintre orașele României care păstrează un centru medieval atractiv. De oraș se leagă numele celebrului voievod Vlad...

Muzeul din Sighișoara
Enciclopedia RRI duminică, 28 aprilie 2024

Activitatea din exil a principelui Nicolae

Crescut de regina Maria într-un mod nerestrictiv, Nicolae a fost energic de mic, pasionat din tinerețe de sport și automobilism și impregnat de...

Activitatea din exil a principelui Nicolae

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Afilieri RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Furnizori de servicii de difuzare/redifuzare

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company