Noi descoperiri arheologice la Callatis

Callatis este o veche cetate grecească, care ulterior a devenit oraș roman, situată pe teritoriul actual al municipiului Mangalia, la aproximativ 50 km de Constanța.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Ion Puican, 28.09.2025, 11:30

Callatis este o veche cetate grecească, care ulterior a devenit oraș roman, situată pe teritoriul actual al municipiului Mangalia, la aproximativ 50 km de Constanța. Callatis datează de la sfârșitul secolului al VI-lea î.Hr.. Era o colonie economică importantă, cu producție agricolă și monedă proprie. Această cetate reprezintă un important reper istoric și cultural al Dobrogei și al litoralului românesc. În vara anului 2025 s-au realizat noi descoperiri arheologice excepționale, unice pentru România, realizate în contextul cercetărilor sistematice efectuate în cuprinsul sitului „Necropola tumulară a orașului antic Callatis”. Noile descoperiri au fost datate la începutul secolului al III-lea î.Hr., formând un tezaur inclus în patrimoniul național. Despre noile descoperiri și despre experiența aceasta de la Callatis, ne-a făcut următoarele declarații Maria-Magdalena Ștefan, arheolog, responsabil al Muzeului Național de Istorie a României (MNIR) pentru sectorul Callatis:

„Atunci când m-am întors acasă, la sfârșitul lunii iulie, după șase săptămâni de șantier la Mangalia, le-am transmis emoționată un mesaj colegilor mei de expediție. Le-am mulțumit pentru colaborare și i-am asigurat că experiența pe care am trăit-o împreună este irepetabilă. … Nu doar că, să zicem, am avut ocazia să descoperim atât de multe obiecte speciale despre care, în general, ai ocazia să doar să citești din cărți sau să le admiri în muzee. Dar și pentru că am fost aproape de istorie. … Descoperirile noastre ne plasează exact în lumea de după moartea lui Alexandru cel Mare, când acest colț de lume, Tracia de Nord-Est, în care ne aflăm acum, intră cu adevărat într-un sistem de relații politice și religioase de anvergură, se conectează cu o lume largă. … nu a fost o întâmplare că aceste descoperiri s-au realizat.

Noi, echipa, ne-am pregătit 15 ani, ca să spun așa. Am dezvoltat un proiect, am explorat, ne-am format ipoteze și strategii. Așa că, în momentul în care am deschis săpătura, în această movilă uriașă, știam exact unde vrem să ajungem și ce tip de monument urmează să investigăm. Evident că surprizele nu au lipsit, pentru că, într-adevăr, nu ne așteptam la anvergura acestor descoperiri și la raritatea lor.”

Movila funerară în care au fost găsite artefactele este cea mai mare din sudul Dobrogei, având 12 metri înălțime și 70 metri diametru, vizibilă de pe mare. Movila conținea un cavou din piatră, acoperit cu boltă semicilindrică. Printre artefactele găsite se numără vase, bijuterii și podoabe realizate din aur, sticlă și bronz, cu o valoare istorică și culturală deosebită. Arheologul Maria-Magdalena Ștefan, de la MNIR, ne-a spus dat mai multe informații despre situl unde s-au desfășurat săpăturile și despre cum au fost descoperite artefactele:

„Noi am cercetat un tumul, o movilă uriașă de pământ, construită peste un cavou de piatră, care face parte din teritoriul orașului grecesc Callatis și care a fost construită cam acum 2250 de ani de o familie bogată. Un mormânt de familie în care s-a intrat de mai multe ori, de cel puțin patru ori. Și care a fost într-adevăr jefuit în antichitate. Și cu toate astea, a livrat nenumărate descoperiri importante. … Multe dintre acestea se aflau pur și simplu pe podeaua cavoului, acoperite de un praf foarte fin, pe care doar l-am îndepărtat cu pensula.

În total, peste 150 de obiecte au fost recoltate din interiorul cavoului și peste o mie de fragmente de oase umane. Dintre aceste 150 de obiecte, probabil că cele mai frumoase sunt cele trei cununi funerare descoperite întregi, care au fost prezentate la Muzeul Național de Istorie a României, chiar la câteva zile după descoperire.”

Arheologul Maria-Magdalena Ștefan, de la MNIR, responsabil pentru Callatis ne-a făcut o ultimă declarație despre însemnătatea acestor descoperiri și despre cum vor continua săpăturile și cercetările arheologice legate de Callatis:

„Ceea ce este de reținut în urma acestor descoperiri este multiculturalitatea care exista pe țărmul de vest al Mării Negre, care exista la Dunărea de Jos, care exista în Peninsula Balcanică în perioada elenistică timpurie. Astfel de descoperiri ne arată că oamenii interacționau cu adevărat și împărtășeau lucruri foarte intime. Probabil că erau înrudiți, se căsătoreau între ei și împărtășeau chiar credințe religioase. Deci nu este vorba doar de obiecte speciale care se puteau dărui de la un aristocrat la altul, e vorba de lucruri mult mai profunde, care țin de sfera ritualurilor și a credințelor. Noi vom continua atât cercetările, ne-am propus în anul următor să explorăm intrarea în cavou, o zonă în care ne așteptam să găsim ofrande.

Vom continua analizele pe obiecte. Dorim să facem analize ADN pe oasele umane, să încercăm să determinăm cu exactitate sexul și eventuale relații familiale între indivizi. Alte analize care ne permit să găsim originea locală sau non-locală a acestor indivizi și să încercăm să vedem dacă e vorba de o mobilitate, în special în privința, să zicem, a soțiilor.”

Descoperirile, cât și monumentul, cel mai mare mormânt elenistic cu cavou din vestul Mării Negre, sunt considerate de impact major pentru înțelegerea spațiului greco-traco-macedonean din regiunea Mării Negre, având valoare și relevanță atât națională cât și europeană.