Ascultă Live

Ascultă Radio România Internațional Live

Pe urmele bijuteriilor Reginei Maria

e-a lungul vieții ei, Regina Maria a primit, moștenit și achiziționat foarte multe giuvaere. Din păcate, multe din ele – dacă nu chiar aproape toate – s-au rătăcit, fiind imposibil de recuperat.

Pe urmele bijuteriilor Reginei Maria
Pe urmele bijuteriilor Reginei Maria

, 24.03.2019, 11:13

Suverană a României între 1914 și 1927, în calitate de soție a regelui Ferdinand, regina Maria a trăit între 1875 și 1938. Era nepoata reginei Victoria a Marii Britanii – prin tatăl său, ducele Alfred de Edinburgh, al doilea fiu al suveranei engleze –, dar și verișoara primară a ultimului țar al Rusiei, Nicolae al II-lea – prin mama sa, marea ducesă Maria Alexandrovna. Rămasă în memoria românilor în principal pentru eforturile sale diplomatice de sprijinire a Marii Uniri din 1918, regina Maria a fascinat deopotrivă prin personalitatea sa puternică, iubitoare a artelor și susținătoare a tradițiilor autohtone.



În cazul ei, ca și în cazul altor monarhi, sfera îndatoririlor ei publice și sfera privată se întretaie, iar o poveste în aparență intimă, cum este cea a bijuteriilor personale, are tangențe și cu vicisitudinile istoriei trăite de România în secolul XX. De-a lungul vieții ei, Regina Maria a primit, moștenit și achiziționat foarte multe giuvaere. Ar fi existat 400 astfel de bijuterii şi pietre preţioase. Din păcate, multe din ele – dacă nu chiar aproape toate – s-au rătăcit, fiind imposibil de recuperat. Inventarul lor neoficial a fost, recent, realizat prin volumul Bijuteriile Reginei Maria” scris de Diana Mandache și apărut la editura Corint.



Imboldul de a scrie această carte-album i-a fost dat autoarei de descoperirea în arhivele CNAS (Consiliul Naţional Pentru Studierea Arhivelor Securităţii) a unor desene și acuarele ce reprezentau o parte importantă a bijuteriilor reginei. Aceste imagini, alături de fotografii de epocă și portrete, au constituit punctul de plecare al Dianei Mandache în retrasarea istoriei bijuteriilor reginei începând cu cele moștenite de la celebra ei bunică, regina Victoria.



Diana Mandache. Din epoca victoriană, de la regina Victoria, au supraviețuit, de-a lungul mai multor schimbări de regimuri politici și legislații, două brățări interesante. Una din ele a aparținut reginei Victoria, cu inimi și turcoaze având încastrate șuvițe de păr ale primilor ei patru copii. Alta este o brățară de aur cu miniaturi pictate, portrete ale copiilor ducelului de Edinburgh, tatăl reginei Mariei, printre care se află și cel al principesei Maria de Edinburgh, viitoarea regină Maria a României. Deși aceste bijuterii erau proprietate privată, ele au fost confiscate după instalarea regimului comunist. Era un procedeu bolșevic pe care l-au urmat și comuniștii în România începând cu 1948. În plus, unele bijuterii nu au fost inventariate, ci dezmembrate, căci ele erau făcute din elemente detașabile care se puteau transforma ulterior în piese mai mici.



Pe lângă bijuteriile moștenite de la bunica ei, regina Maria a primit o serie de giuvaieruri ca parte a zestrei ei, la începutul căsniciei cu regele Ferdinand. Toate aceste bijuterii, însă, aveau să ia drumul Rusiei, odată cu tezaurul României, după intrarea României în Primul Război Mondial din anul 1916. Tezaurul a fost doar parțial recuperat până astăzi, bijuteriile reginei numărându-se, din păcate, printre piesele nereturnate și de negăsit.



Diana Mandache: Primul transport cu tezaurul României a plecat pe 14 decembrie 1916, împreună cu cele două cutii din fier unde se aflau bijuteriile reginei Maria, către Moscova. Cele două cutii cu bijuterii au fost trimise la Moscova fără să aibă inventarul făcut, acest fapt denotând precipitarea cu care s-a acționat. Deja în 1920 apare o știre, pe filieră diplomatică, despre faptul că prin bolșevicul Lev Kamenev o parte din briliantele din cutiile cu bijuterii ale reginei Maria ar fi fost vândute la Londra, nu prin case de licitații, ci unor colecționari privați. În 1921, apare o informație similară: o parte din bijuteriile reginei Maria ar fi fost vândute în țările scandinave unor colecționari particulari. După război, la conferința de pace de la Paris, regina Maria, purtând tratativele diplomatice ad-hoc prin care a susținut interesele României, n-a purtat nicio bijuterie. În primul rând, nu mai avea bijuterii. Ea a scris despre acest lucru în jurnalele și în corespondența sa. În al doilea rând, a vrut să evidențieze și să se folosească de acest fapt în fața comisiei de reparații din timpul conferinței de la Paris unde se discuta problema retrocedării tezaurului.




După Marea Unire din 1918 și încoronarea din 1922, colecția de bijuterii a reginei Maria a început să fie refăcută prin noi achiziții, realizate în principal de rege. Diana Mandache : El achiziționează pentru regina Maria o tiară cu safire și diamante pe care, de fapt, o cumpără de la sora ei, Victoria Melita. Apoi tot Ferdinand achiziționează celebrul colier Cartier cu un safir imens, o piesă cu totul deosebită. Bineînțeles, prin Parlamentul României, se comandă coroana de la casa de bijuterii Falize, o piesă de excepție, cu un design deosebit, celebră și prin combinația de pietre prețioase, încrustate pe această coroană, dar și prin aurul transilvan din care este realizată. Majoritatea bijuteriilor rămase în România, cele mai prețioase din ele, după 1948 au fost distribuite la Ministerul de Finanțe și la Banca Națională sau de Stat, cum s-a numit în comunism. Ulterior, au fost distribuite și unor muzee. Prin testament, Regina Maria avea să lase moștenire bijuteriile familiei ei. Evident, uneori, exilul a impus ca o necesitate faptul ca la un moment dat, unele bijuterii să fie vândute. De pildă, fiica sa Ileana, arhiducesă de Austria, a fost nevoită să vândă tiara cu safire care, potrivit spuselor ei, nu-i ținea nici de cald, nici de frig, iar copiii ei aveau nevoie să trăiască. La fel a făcut și altă fiică, Mignon – fosta regină a Iugoslaviei – care, în 1960, a vândut diadema cu raze din diamante.



În prezent, la Muzeul Național de Istorie al României sunt expuse câteva din bijuteriile reginei rămase în țară după instalarea comunismului în 1948. Alături de câteva broșe și brățări, pot fi admirate o cruce malteză cu ametist și o centură din argint, opal și ametist.

Sarmisegetuza
Enciclopedia RRI duminică, 29 iunie 2025

Sarmizegetusa

Sarmizegetusa reprezintă un simbol esențial al identității și continuității istorice a poporului român, fiind denumirea comună pentru două...

Sarmizegetusa
Arheologia în România
Enciclopedia RRI duminică, 22 iunie 2025

Arheologia în România

Arheologia este știința care studiază trecutul uman prin recuperarea și analiza culturii materiale și a datelor de mediu descoperite, cum ar fi...

Arheologia în România
Ioan Bianu (1856-1935)
Enciclopedia RRI duminică, 15 iunie 2025

Ioan Bianu (1856-1935)

Instituțiile culturale ale statului modern român au mers în continuitatea a ceea ce existase, dar altele noi s-au înființat de la zero, din...

Ioan Bianu (1856-1935)
Timişoara - Capitală Europeană a Culturii în anul 2023 (foto: RRI)
Enciclopedia RRI duminică, 08 iunie 2025

Timișoara, un oraș artistic

Timișoara, oraș din vestul României, în apropierea frontierelor cu Ungaria și Serbia, pe malul râului Bega, este unul dintre marile centre ale...

Timișoara, un oraș artistic
Enciclopedia RRI duminică, 01 iunie 2025

Hillel Manoach (1797-1864)

Comunitatea sefardă din Bucureștiul multicultural l-a dat pe Hillel Manoach, influent om de afaceri din prima jumătate a secolului al 19-lea....

Hillel Manoach (1797-1864)
Enciclopedia RRI duminică, 25 mai 2025

Ziua Regelui

„Ziua Regelui” sau „Ziua Regalității” a fost Ziua națională a României între anii 1866-1916 și 1918-1947. Era sărbătorită la 10...

Ziua Regelui
Enciclopedia RRI duminică, 18 mai 2025

Artistul Dieudonné Auguste Lancelot în spațiul românesc

Unul dintre străinii care au vizitat Principatul Munteniei, cu puțin timp după unirea din 1859 și cu puțin timp înainte de a se numi România,...

Artistul Dieudonné Auguste Lancelot în spațiul românesc
Enciclopedia RRI duminică, 11 mai 2025

Grupul Prolog

În anul 1985, în plin comunism, când exprimarea artistică autentică era tot mai greu de susținut în spațiul public, cinci pictori români...

Grupul Prolog

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Afilieri RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Furnizori de servicii de difuzare/redifuzare

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company