Ascultă Live

Ascultă Radio România Internațional Live

Bărăganul concentraționar

Zonă slab populată dintotdeauna, dar foarte fertilă din punct de vedere agricol, Bărăganul a fost un loc ales de regimul comunist pentru a pedepsi aproximativ 40.000 de oameni.

Bărăgan – luogo delle deportazioni comuniste
Bărăgan – luogo delle deportazioni comuniste

, 01.04.2024, 15:49

Zonă slab populată dintotdeauna, dar foarte fertilă din punct de vedere agricol, Bărăganul a fost un loc ales de regimul comunist pentru a pedepsi aproximativ 40.000 de oameni pe care i-a considerat dușmani de clasă. Toate mărturiile celor care au petrecut câțiva ani din viață în această parte de est a Câmpiei Române, unele dintre ele înregistrate și de Centrul de Istorie Orală din Radiodifuziunea Română, descriu aceleași condiții de viață din anii 1950.

 

În 1951, regimul comunist începea trimiterea în Bărăgan a unor categorii de oameni care trebuia pedepsiți pentru ceea ce erau: țărani mijlocași, unii membri ai minorităților germană, sârbă, maghiară, aromână, români basarabeni care fugiseră din Basarabia ocupată de sovietici în 1944. Între ei era și eleva Elena Boroș, refugiată din Basarabia împreună cu părinții ei, în vestul României, în Banat. Track: ”Eram la Sânnicolau Mare, la şcoala tehnică agricolă, când i-a ridicat pe părinţii mei. Atunci, într-o singură noapte, nu numai Banat şi din Mehedinţi, în aceeaşi noapte. toţi au fost ridicaţi. Dar din câte mi-au spus părinţii, la 12 noaptea a venit un securist şi un milițian şi le-a spus să se împacheteze că o să trebuiască să plece. A doua zi am primit telefon de la tata şi mi-a zis să vin urgent acasă, cu primul tren, și că nu o să-i mai găsesc acasă ci la gară. Când am ajuns la gară, părinţii mei deja erau cu bagajele pe peron şi mă aşteptau pe mine. După ce am ajuns eu, imediat ne-au încărcat, în vagon şi am plecat.”

 

Teama oamenilor era maximă. Nu știau unde erau duși, trăiau îngroziți de spectrul întoarcerii în Uniunea Sovietică și trimiterii lor mai departe, în Siberia. Elena Boroș își aducea aminte de primele impresii în legătură cu locul în care viața ei urma să meargă mai departe.

 

”Când am ajuns dimineaţa aici, la Nicoleşti-Jianu, trenul s-a oprit. Tata l-a întrebat pe securist, că a văzut că trenul a fost tras pe o linie moartă, dacă nu mai plecăm mai departe. Securistul ne-a zis că vom rămâne acolo. Veneau nişte camioane goale, luau de la fiecare ce bagaje avea, noi ne-am urcat într-un camion care ne-a dus la Satu Nou. De fapt, nu era nici un sat nou, era un câmp liber. Satul era trasat, cu străzi şi locuri de casă, unde o să fie fiecare parcelă de 2500 de metri. Unii, unde au oprit, au văzut că locul era liber şi s-au așezat acolo. Unde ne-am oprit noi era semănat grâu, dar erau nişte pari de colo până colo, şi am zis să ne oprim aici. Am descărcat acolo şi am rămas sub cerul liber. Și ne întrebam ce aveam să facem.”

 

Prima noapte au dormit-o sub cerul liber, acoperiți de pături și preșuri. A doua zi au început să-și facă locuințe, primele au fost bordeiele. Apoi au săpat fântâni pentru apă. După o săptămână, sosesc și autoritățile care îi trimit pe oameni la o fermă pentru a lucra la recoltat bumbac. Vasile  Neniță a fost și el deportat în Bărăgan, copil fiind. Și își aducea aminte de pustietatea în care ajunsese împreună cu părinții săi și cu alți bătuți de soartă.

 

”Era căldură mare în Bărăgan. Apă nu era, ne aduceau cu cisterna din Borcea și oamenii se duceau şi luau apă şi aia am băut-o mult timp. S-au îmbolnăvit mulţi de la apa aia. Cea mai durere pe care o ţin minte, eram totuşi un copil, 11 ani, a fost că în primul an s-a făcut un cimitir foarte mare. Mulți n-au rezistat în iarna respectivă, în special bătrânii din Banat. Clima din Banat era temperată, acolo era o climă rece. A fost o iarnă grea şi nu au putut să reziste. Foarte mulți au murit. Şi asta s-a întâmplat peste tot, și în restul satelor din Bărăgan nu doar la noi. Nu era nimic pe Bărăgan doar câmp liber. Vedeai un pom la 100-200 de metri. Ăsta era Bărăganul, cât vedeai cu ochii era câmp! Şi când mai veneau vânturile și vârtejurile alea ca în romanul Ciulinii Bărăganului era şi mai și!”

 

Vasile Neniță își aducea aminte și de momentul în care însăși Ana Pauker, ministru de externe în guvernul comunist, a făcut o vizită pentru a-i îndemna pe deportați să-și construiască locuințe.

”Ea a venit cu un elicopter şi a aterizat acolo. Înainte a venit miliţia şi a bătut toba în sat ca toată lumea să se strângă într-un anumit loc. Nu ştiam pentru ce şi ni s-a spus şi acolo că trebuie să construim case. Și au făcut echipe de 8-10 persoane şi s-a stabilit ordinea construirii caselor. Se făceau din pământ bătut, se puneau scânduri şi se turna pământ. Se bătea cu maiul până când se ridica zidul în sus. Şi s-au făcut case cu două camere şi cu bucătărie, acoperite. Ne-au adus ei tâmplăria de lemn şi de acoperiş şi papura.”

 

După 4 ani de privațiuni extreme, în 1955, autoritățile le permit deportaților să plece oriunde vor dori. Cea mai mare parte au ales să-și revadă locurile de origine, lăsând în urmă o experiență de viață extremă.

RadioRomaniaInternational · PRO MEMORIA 01.04.2024
Monumente românești restaurate din Basarabia
Pro Memoria luni, 10 iunie 2024

Monumente românești restaurate din Basarabia

Pe 27 martie 1918, Basarabia sau Moldova de est dintre Prut și Nistru se unea cu România după ce în 1812 fusese anexată de Rusia în urma...

Monumente românești restaurate din Basarabia
Relațiile României cu Vaticanul
Pro Memoria luni, 03 iunie 2024

Relațiile României cu Vaticanul

Spațiul românesc, astăzi majoritar creștin-ortodox, a fost unul al interferențelor spirituale și religioase. Conlocuirile multiconfesionale ale...

Relațiile României cu Vaticanul
Planul Z
Pro Memoria luni, 27 mai 2024

Planul Z

Ocupate după 1945 și fiindu-le impuse regimuri ale partidelor comuniste, țările Europei Centrale și de Est, practic, nu aveau strategii de...

Planul Z
Dezertări din armata română în primul război mondial
Pro Memoria luni, 20 mai 2024

Dezertări din armata română în primul război mondial

Aflat în stare de război, concentrat într-o formă instituțională strictă așa cum este armata, militarul este supus unor mari presiuni. Este...

Dezertări din armata română în primul război mondial
Pro Memoria luni, 13 mai 2024

Radio NOREA

Între 1945 și 1990, limba română prin radio nu se auzea doar din București, ci și din străinătate. Stațiile radio care o utilizau cel mai...

Radio NOREA
Pro Memoria luni, 06 mai 2024

Teatrul radiofonic pentru copii

  Radioul și-a făcut din educarea și culturalizarea tuturor o misiune prioritară. Copiii sunt un public generos, iar emisiunile pentru ei au...

Teatrul radiofonic pentru copii
Pro Memoria luni, 29 aprilie 2024

Institutul de Documentare Tehnică al României

Instituțiile sunt, în general, percepute ca spații reci, depersonalizate, în care o autoritate își impune ordinea și voința asupra...

Institutul de Documentare Tehnică al României
Pro Memoria luni, 22 aprilie 2024

Din istoria presei feminine în România

Drepturile și libertățile individului, enunțate începând cu secolul al 18-lea, au pus în centrul lor promovarea egalității, dincolo de orice...

Din istoria presei feminine în România

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Afilieri RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Furnizori de servicii de difuzare/redifuzare

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company