Cazul Culianu

Pe 21 mai 1991, în jurul orei 13, într-o toaletă dintr-o clădire a Universității din Chicago, era găsit mort eminentul profesor de istorie a religiilor și autor de cărți Ioan Petru Culianu.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Steliu Lambru, 24.06.2024, 15:10

Pe 21 mai 1991, în jurul orei 13, într-o toaletă dintr-o clădire a Universității din Chicago, era găsit mort eminentul profesor de istorie a religiilor și autor de cărți Ioan Petru Culianu. În vârstă de 41 de ani, Culianu fusese împușcat în cap, pe la spate, de un autor rămas necunoscut. În ciuda minuțioaselor cercetări efectuate, asasinul sau asasinii nu au fost descoperiți, crima rămânând un mister până azi.

Ioan Petru Culianu se născuse în România, la Iași, pe 5 ianuarie 1950. Provenea dintr-o familie de intelectuali, strămoșii săi făceau parte din elita română implicată în constituirea statului modern de la jumătatea secolului al 19-lea. Filolog de formație și poliglot, Culianu a emigrat în 1972 în Italia unde s-a specializat în istoria religiilor, după care s-a mutat în Olanda și, din 1986, în SUA.

A avut o relație de mentorat și de prietenie cu reputatul istoric român al religiilor Mircea Eliade, de care s-a despărțit atunci când trecutul fascist al lui Eliade a fost dezvăluit publicului. Culianu este autor a peste 20 de volume de istorie a religiilor și de ficțiune în limbi de circulație internațională și despre viața și opera sa s-au scris 17 volume.

Autorii care au scris până acum despre moartea lui Culianu au lansat câteva scenarii, cele mai vehiculate fiind implicarea fostei Securități comuniste și a exilului fascist românesc. Ultima carte este cea a universitarului și istoricului religiilor american Bruce Lincoln intitulată ”Secrets, Lies, and Consequences: A Great Scholar’s Hidden Past and his Protégé’s Unsolved Murder”. Student al lui Mircea Eliade în a doua jumătate a anilor 1960, Lincoln scrie în cartea sa și despre moartea lui Culianu lansând o nouă ipoteză.

Istoricul religiilor Moshe Idel, profesor la Universitatea Ebraică din Ierusalim, consideră că misterul care planează încă asupra morții lui Culianu se explică și prin acuzațiile aduse fostei Securități comuniste la care nu s-a dat un răspuns credibil:

”Am avut o discuție, acum mulți ani, cu președintele României Emil Constantinescu. Și l-am întrebat de ce nu clarifică această chestiune. El mi-a spus foarte direct că nu poate face nimic. Asta e problema. Dacă Culianu a fost asasinat de Securitate sau de Garda de Fier desigur că ei nu vor să spună. Cine vrea să recunoască o crimă? Când FBI, după câțiva ani de cercetări, s-a predat, a ridicat mâinile, avem de fapt un dosar Culianu în care nu s-a reușit nimic. Așa că putem aștepta să se întâmple un miracol, ca cineva să-și scrie memoriile care să apară după moartea lui și să recunoască crima. Să facă, așa cum se spune, o spovedanie. Dar, între timp, serviciile române nu vor să discute, măcar să spună nu și acesta ar fi un răspuns: n-am avut nicio legătură cu asasinatul.”

Istoricul Sorin Antohi, care a dezbătut împreună cu Moshe Idel misterul morții lui Culianu, crede că sunt încă multe obstacole care împiedică aducerea la lumină a acestui caz:

”Familia a făcut demersuri chiar de atunci, ele nu au dus niciodată nicăieri. Există oameni diferiți care au făcut demersuri, cei din echipa de cineaști americani au făcut presiuni în virtutea dreptului legal de acces la informații. N-au obținut mai mult decât am obținut noi fără să facem nimic, și anume acces la informații declasificate, dar anonimizate. Sunt mii de pagini care s-au pus inclusiv pe internet de autoritățile americane, dar care sunt complet înnegrite. Poate într-un document se mai găsește un cuvânt sau în altul un alt cuvânt, dar în texte complet anonimizate.”

În volumul amintit, Bruce Lincoln lansează o ipoteză nouă în moartea lui Culianu și anume cea a implicării soției lui Mircea Eliade, Christinel Eliade. Moshe Idel nu este convins de validitatea ipotezei, însă nu o exclude:

”În ’98 am scris un articol despre o familie necunoscută la Chicago. Bruce Lincoln citează acel articol, eu n-am nicio problemă că o face. Dar eu n-am fost acolo, n-am văzut-o pe Christinel, eu știu că ea a fost antifascistă. Ce aduce nou Lincoln nu e așa de clar. Eu cred că spusele lui nu sunt dovedite, asta e speculație mai mare decât speculația mea și eu nu pot să dovedesc cine a comis asasinatul.

Eu am o ipoteză, dar el are o ipoteză și mai complicată, așa că nu vreau să o implic pe Christinel pentru că eu nu știu prea mult despre viața ei și ce a făcut ea după moartea lui Eliade. Eu nu știu viața ei, Bruce Lincoln a văzut-o pe ea, așa că el e într-o postură superioară mie. Dar spun că nu sunt convins de ce spune el și nu sunt convins că și el este convins. Ce afirmă el? Că din fotografia unde apar Culianu și cu ea se vede ca și cum ea i-ar fi purtat un fel de ură. Eu nu am fost convins, dar nu spun că nu se poate să fie real.”

Moartea lui Ioan Petru Culianu rămâne încă, la peste trei decenii, un mister. Și este posibil să rămână un alt caz nerezolvat între multe altele de același fel.