Auguste-Félix-Charles de Beaupoil, conte de Saint-Aulaire, a venit în România ca ambasador al Franţei în tumultoasa vară a anului 1916, an în care România intra în primul război mondial.
Evenimentele violente din 21-23 ianuarie 1941 sunt cunoscute în istoria României sub numele generic de rebeliunea legionară.
Pe baza tratatului dintre România şi Antanta din august 1916, armata rusă se angaja să sprijine frontul la sud şi la est de Carpaţi.
În decembrie 1916, Bucureştiul era ocupat de armatele Puterilor Centrale şi autorităţile române se refugiau la Iaşi. Regimul de ocupaţie a fost unul aspru prin care România era tratată ca ţară învinsă.
Unul dintre cele mai importante evenimente din istoria evreilor din România a fost Congresul de la Focşani din 30-31 decembrie 1881.
Se spune că ţările nu au prieteni, ci numai interese. Însă istoria contrazice această afirmaţie simplistă. În trecut, găsim numeroase exemple de prietenie între ţări care au însemnat alianţe militare, matrimoniale ori încredinţare de secrete şi valori.
De la jumătatea secolului al 19-lea, vocabularul politic a încărcat cuvântul revoluție în principal cu sensul de răsturnare a vechilor idei și practici, de înnoire, a societății în întregul ei.
În decembrie 1916, Bucureştiul era ocupat de armatele germană, austro-ungară, bulgară şi turcă.
Multora dintre victimele regimului comunist nu li s-a ştiut, vreme de mai multe zeci de ani, mormântul. După ce regimul s-a prăbuşit în 1989, societatea a pornit în căutarea celor care îşi dormeau somnul de veci în locuri neştiute ori abandonate.
La sfârşitul primului război mondial, învingătorii şi învinşii scăpaseră din marea încleşteare marcaţi de tragediile trăite, dar cu uşurare că întregul calvar se încheiase.
Pe 19 noiembrie 1946 se înregistra cea mai masivă fraudă electorală din istoria României, fraudă care avea să-şi pună amprenta decisiv pe istoria politică a României în a doua jumătate a secolului 20.
Memoria comunismului a rămas una greu de asumat, greu de purtat, deşi nostalgia a umanizat-o într-o oarecare măsură.
Unul dintre cele mai puternice simboluri ale retoricii comuniste a fost pâinea.
De la înfiinţarea sa, Radiodifuziunea Română a trecut prin toate etapele tehnice ale dotărilor sale, de la discurile de celită la calculatoare.
În România, ocupată şi ea de sovietici care instalaseră un regim comunist ca în Ungaria, mişcările de stradă de la Budapesta au avut efect mai ales în mediile studenţeşti.
