Pro Memoria

Arta militară şi filosofia războiului din secolul al 19-lea cerea ca un oraş strategic, o capitală, să aibă lucrări de apărare împotriva inamicului. Astfel a luat naştere ideea fortificării Bucureştiului...

Pe 27 august 1916, România intra în tragedia primului război mondial în tabăra Antantei, după doi ani de neutralitate.

Supranumită Mama tuturor bătăliilor şi Abatorul, bătălia de la Verdun a fost cel mai mare carnagiu de pe frontul primului război mondial.

Moştenirea lui Wiesel este aceea a spiritului civic şi a idealurilor dintotdeauna ale omenirii de toleranţă şi respect pentru diversitate.

Nicăieri nu există spaţii geopolitice monoculturale şi monocivilizaţionale, deci nici spaţiul românesc nu a moştenit o singură cultură şi civilizaţie.

Pe 8 august 1870, la ora 4 dimineaţa, două organizaţii conspirative s-au întrunit la Ploieşti pentru a declanşa planul prin care principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen să fie detronat şi republica să fie instaurată.

În 1956, la al XX-lea Congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, succesorul lui Stalin, Nikita Hruşciov, denunţa cultul personalităţii predecesorului său şi, prin aceasta, dădea speranţe într-o schimbare.

Deşi a luptat doi ani, în graficul pierderilor de militari din tabăra Antantei România apare cu 6% din totalul morţilor, în timp ce SUA au 1% după o participare la lupte de numai un an.

În spaţiul românesc, prezenţa arcului este menţionată încă din antichitate, la autorii greci, care scriau că atunci când cerul se înnora arcaşii geto-daci trăgeau cu arcul pentru a-şi arăta ataşamentul faţă de zeul Gebeleizis.

Principalele misiuni de luptă ale marinei militare române în al doilea război mondial au constat în acţiuni împotriva Uniunii Sovietice.

Autoritar şi antiotoman, după ce-şi petrecuse tinereţea la curtea sultanului ca ostatic, Ţepeş a dorit să înlăture anarhia care stăpânea principatul Munteniei şi s-o îndrepte către alianţele cruciate.

Până în 1945, ziua de 10 mai 1866 a avut semnificaţia unui început pentru societatea românească, a unui început bun după o lungă şi agitată perioadă de căutări, incertitudini şi dezamăgiri.

Ocuparea Bucovinei de Nord de către Uniunea Sovietică în vara anului 1940 a însemnat deportarea populaţiei româneşti şi purificarea etnică a regiunii.

Facultatea muncitorească avea o funcţie de a forma cadre noi care să le înlocuiască pe cele vechi. A doua era cea de control. Prin facultatea muncitorească, regimul putea controla masele de tineri studenţi.

Întreprinderile mixte româno-sovietice Sovrom s-au înfiinţat imediat după ocuparea României de către Armata Roşie la sfârşitul celui de-al doilea război mondial.