Ascultă Live

Ascultă Radio România Internațional Live

Radio România liberă

În istoria posturilor de radio în limba română, Radio România Liberă este un nume mai puțin cunoscut.

Foto: pixabay.com
Foto: pixabay.com

, 05.05.2025, 15:15

În istoria posturilor de radio în limba română, Radio România Liberă este un nume mai puțin cunoscut. ”Radio România Liberă” a fost de fapt numele serviciului român din cadrul postului de radio al Cominternului care propaga idei comuniste, internaționaliste, antifasciste și antirăzboinice în anii celui de-al doilea război mondial. El nu trebuie confundat cu Radio Moscova în limba română care difuza emisiuni ale postului public de radio din Uniunea Sovietică destinate spațiului românesc.

Anton Bejan s-a născut în anul 1919 în Basarabia și a devenit activist comunist înainte de război. În iunie 1940, la invazia sovietică a Basarabiei și Bucovinei de Nord, el a rămas în teritoriul ocupat. Atunci când a fost nevoie de un vorbitor de limba română pentru deschiderea postului de Radio România Liberă, se afla în Georgia, la Tbilisi, unde lucra la o fabrică de armament. În 1997, într-un interviu acordat Centrului de Istorie Orală din Radiodifuziunea Română, Bejan își amintea cum a început cariera sa de jurnalist în 1943.

”Ana Pauker şi Valter Roman s-au interesat de o persoană care să ştie bine limba română şi să fie crainic la postul de radio România Liberă. Lenuţa Tudorache, o prietenă, m-a recomandat pe mine. Ei au dat o telegramă la Comitetul Central din Georgia şi am fost chemat la Comitetul Central. Era foarte greu de călătorit, mi-au dat bilete de tren cu care am plecat la Moscova, de călătorit cu avionul n-au putut să-mi dea bilete. Am călătorit foarte greu și cu trenul, vreo săptămână am făcut.”

Bejan este angajat împreună cu alți opt români, șase femei și trei bărbați. Condițiile de muncă erau cele obișnuite și atmosfera era una în care se întâlneau mai multe națiuni.

”Noi eram acolo mai mulți angajați, cu salarii și cu tot ce trebuia. Acolo era un Centru de emisie care emitea aproape în toate limbile lumii. Era dirijat de Comintern, dar era separat de clădirea Cominternului. Acest Centru avea redacţii, pentru fiecare ţară avea câte o redacţie. Să enumăr aceste redacţii: întâi erau balcanicii, cu care noi eram în cele mai bune relaţii, sârbii, bulgarii, grecii, turcii. După aceea, erau cehii, ungurii, cu care noi ne certam toată ziua, austriecii, nemţii, englezii, americanii, finlandezii.”

Radio România Liberă, prin menirea sa, era exponent al unor interese contrare opiniei publice române de la acea dată. Iar jurnaliștii de acolo voiau să schimbe acea opinie. Anton Bejan.

”Emiteam de trei ori pe zi, câte o oră. Erau programe în primul rând de propagandă antifascistă, împotriva Germaniei. Noi duceam războiul psihologic în spatele frontului. Mai erau și știri. Noi, în emisiunile noastre, făceam apel la partidele istorice, la cetăţenii români, să se opună războiului, să-şi salveze patria. Erau nişte materiale care nu aveau nimic împotriva României, ci dimpotrivă, luptam pentru salvarea României care intrase într-o situaţie catastrofală. Noi ştiam că împotriva Naţiunilor Unite, cele mai mari ţări, România nu putea să facă nimic, soarta războiului era dinainte hotărâtă. Dădeam ştiri şi din ţară, noi primeam acolo, prin Turcia, ziare din România, ne inspiram din aceste ziare şi comentam.”

În afara știrilor, comentariilor și reportajelor, jurnaliștii de la România Liberă monitorizau și emisiunile posturilor de radio în limba română. Deși fiecare serviciu avea specificul țării respective, exista o coordonare superioară care dădea linia editorială a stației. Anton Bejan.

”Toate aceste redacţii erau coordonate de un grup condus de Bedřich Geminder, membru al Partidului Comunist din Cehoslovacia, un om extraordinar de capabil. Grupul lui scotea un buletin cu ştiri din aceste emisiuni, pe ţări. Și acest buletin circula la membrii Cominternului, circula la Comitetul Central, se multiplica în câteva sute de exemplare şi se difuza. În acest buletin apăreau şi unele articole de orientare scrise de unii membri mai marcanţi din fiecare țară, în special despre situaţia politică din ţările lor, situaţia partidelor, şi așa mai departe. Era un buletin informativ. Practic, noi n-am avut cenzură decât din partea acestui Geminder, dar el nu ne citea materialele, făcea de multe ori nişte sondaje cu scopul de a ne ajuta. Nu se amesteca, nici nu cunoştea problemele noastre. Oricum, exista o centralizare a activităţii acestui Centru de emisie.”

Însă audiența stației și a ideilor pe care le promova era foarte slabă printre români, în ciuda încurajărilor primite din țările democratice. Anton Bejan.

”Noi am primit prin Radio Londra un mesaj în care ne-au felicitat pentru activitatea noastră şi ne-au urat succes. Noi am răspuns la fel, cu un mesaj. Acum, audienţă mare, după cum mi-am dat seama după ce am venit în ţară, postul nostru nu prea a avut. Totuşi, am întâlnit unii oameni care ne ascultau. Aşa că, la anumite ore, eu ieşeam pe post şi spuneam Aici e Radio România Liberă! Ascultaţi emisiunile noastre pe unde… Și începeam.”

Radio România Liberă și-a încheiat activitatea în august 1944, după ce România a ieșit din alianța cu Germania. Drumul propagandei și climatului de teroare comunistă pentru aproape o jumătate de secol era deschis.

RadioRomaniaInternational · Pro memoria – 05.05.2025
Pro Memoria
Pro Memoria luni, 30 martie 2026

Medicina în cartea românească veche

Perioada cuprinsă între 1508 și 1830 este perioada în care istoricii consideră că s-a tipărit cartea veche în spațiul românesc. La fel ca...

Medicina în cartea românească veche
Pro Memoria
Pro Memoria luni, 23 martie 2026

210 ani de învățământ catolic în București

Învățământul catolic din spațiul românesc are o istorie de câteva secole. În Moldova, el a intrat mai timpuriu fiind legat de prezențele...

210 ani de învățământ catolic în București
Pro Memoria
Pro Memoria luni, 16 martie 2026

Relațiile româno-turce în secolul XX

Nicio altă influență nu a fost mai mare asupra spațiului românesc din ultimul mileniu ca influența turcă. Din 1877, după ce România și-a...

Relațiile româno-turce în secolul XX
Pro Memoria
Pro Memoria luni, 09 martie 2026

Familia Ceaușescu

În istoria României au existat familii cărora literalmente li se datorează existența țării așa cum au fost familiile Brătianu, Cantacuzino,...

Familia Ceaușescu
Pro Memoria luni, 02 martie 2026

Dunărea romană și spațiul românesc

Dunărea este fluviu european prin excelență, iar Imperiul roman este cel care a făcut din ea conceptul de frontieră tare, care separă...

Dunărea romană și spațiul românesc
Pro Memoria luni, 23 februarie 2026

170 de ani de la dezrobirea romilor

Pe 20 februarie 1856, societatea română făcea un pas mare către modernizare prin eliberarea din sclavie a romilor. Un capitol foarte sensibil al...

170 de ani de la dezrobirea romilor
Pro Memoria luni, 16 februarie 2026

150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși

Pentru cultura română, data de 19 februarie 2026 este una foarte importantă deoarece se împlinesc 150 de ani de la nașterea lui Constantin...

150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși
Pro Memoria luni, 09 februarie 2026

Unirea la români

Unirea Principatelor Moldova și Muntenia de pe 24 ianuarie 1859 a fost unul dintre cele trei mari momente ale istoriei românești din secolul al...

Unirea la români

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Afilieri RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Furnizori de servicii de difuzare/redifuzare

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company