Cât de predictibile sunt seismele

Până în 2040 nu ar trebui să ne aşteptăm la un cutremur devastator în România, majoritatea urmând să fie de intensitate de până în 5,7 pe scara Richter, deci care nu prezintă un risc major.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Corina Cristea, 06.11.2015, 09:48

Până în 2040 nu ar trebui să ne
aşteptăm la un cutremur devastator în România, majoritatea urmând să fie de
intensitate de până în 5,7 pe scara Richter, deci care nu prezintă un risc
major. Este aprecierea directorului onorific al Institutului de Fizică a
Pământului de la Bucureşti, Gheorghe Mărmureanu, care aminteşte că în Vrancea – cea mai activă regiune seismică a României
– se produc anual 8-12 cutremure de magnitudine aproximativ 4 pe Richter.
Potrivit lui Gheorghe
Mărmureanu, Vrancea este un sistem unic în lume: M-am apucat şi-am
luat pentru Vrancea, care este un sistem particular, complet diferit de tot ce
este oriunde în lume chiar dacă cineva mai spune că pe la Hinducuş în Himalaya
este ceva asemănător – or fi nişte cutremure mari de adâncime, dar ca
manifestare nu sunt la fel – la fel şi undeva în nord-estul Columbiei, am luat,
aşadar, tot ce s-a întâmplat în ultimii 600 de ani în România. Iar pentru
ultimii aproximativ 300 de ani de activitate am văzut ce cutremure au produs
pierderi de vieţi omeneşti şi de bunuri materiale – în 312 ani analizaţi au
fost 5 mari cutremure care au produs pierderi de vieţi omeneşti şi bunuri
materiale.

Un cutremur care are loc mai la suprafaţă, adică până la 100 de
km, are nişte efecte deosebite către Bucureşti, către Bulgaria şi Serbia, sunt
aşa numitele cutremure cu o dirijare a energiei de distrugere către această
parte. Cele produse la o adâncime mai mare au efecte preponderent către
Republica Moldova şi Ucraina. Se observă o alternanţă a seismelor de suprafaţă
cu cele de mare adâncime, iar în această logică ar urma, spune Mărmureanu, un
cutremur cu efecte spre nord-est, cândva în jurul anului 2040, deoarece cel din martie 1977 a
fost de suprafaţă.
Există, însă, şi posibilitatea ca acest seism mare să nu se producă nici atunci
pentru că, în 1986, în Vrancea a avut loc un seism cu magnitudinea 6,9 care nu
a produs pagube, dar a descărcat o parte din energie.

Pământul este un sistem
viu, în continuă transformare, spune Gheorghe Mărmureanu: Există
spre exemplu riftul mare african, care se dezvoltă zi de zi. Apa Mării Roşii a
intrat deja pe rift. Africa, înaintând în sus, la un moment dat se va rupe. Deci
partea de sud şi est a Africii se va disloca şi va forma împreună cu
Madagascarul un alt continent, Madagascar, aşa se va numi. Noi nu sesizam, dar
spre exemplu, America se îndepartează în fiecare an de Europa cu circa 45-55 de
mm. Totul e viu. Sub noi, 110-200 de km în jos până la 3000 de km există magmă.
Magma nu este fixă, se deplasează. Magma sus se răceşte, jos este caldă, se
formează nişte curenţi de convecţie orientaţi în unele locuri de la stânga la
dreapta, în alte locuri de la dreapta la stânga. Deasupra acestei magme sunt
blocuri tectonice. Sunt 16 mari blocuri tectonice şi la contactul dintre aceste
mari blocuri tectonice, pe grosimea lor, care este de 80-100 de km, au loc
fenomene neliniare ce niciodată nu pot fi controlate.

Cutremurele au cauze
diferite, 98% dintre ele sunt de natură tectonică şi de suprafaţă. Blocurile
tectonice, de grosimi şi mărimi diferite, interacţionează. Cel mai mare bloc
tectonic ar fi cel al Pacificului, care este blocul euro-asiatic, care merge
din mijlocul Atlanticului până la Marea Barents, alături de altele precum cel
al Filipinelor, blocul Pacific, blocul nord-american, iar toate acestea plutesc
pe magmă, o substanţă în stare de topire şi unde nu pot avea loc cutremure,
căci pentru cutremure e nevoie de o structură cristalină, explică Gheorghe
Mărmureanu. Pentru cutremure este nevoie de o structură cristalină, o structură
care să înmagazineze energie potenţială şi pe care s-o elibereze ulterior.

În
zona României, cutremurele nu au loc din cauza alunecării unui bloc faţă de
altul, este vorba de un sistem de coliziune continentală. Cât de predictibile
sunt cutremurele? Din nou, Gheorghe Mărmureanu: Cutremurele sunt cutremure. Dacă s-ar anticipa am controla ceea ce nu putem de fapt. Ele se întâmplă oriunde şi oricând
pe acest glob pământesc.

În schimb, România a pus la
punct un sistem de avertizare seismică în timp real. Despre acesta,
profesorul Mărmureanu precizează: Sistemul nostru a fost premiat de
către Comunitatea Europeană, este un sistem care îţi permite ca în patru
secunde să afli magnitudinea cutremurului. Dacă sistemul pune în evidenţă un
cutremur de 7, atunci intră în lucru toţi utilizatorii, domeniile cu risc major
la cutremure. Este singurul sistem din lume, în afară de cel japonez. După sesizarea cutremurului sunt blocate automat instalaţiile cu
risc, iar cu
30 de secunde înainte de a se produce cutremurul sunt
alarmate instituţiile statului şi Comitetul pentru situaţii de urgenţă.