Chișinăul își relansează relațiile cu parteneri strategici
Aproximativ jumătate din cei aproape patru milioane de cetățeni ai Republicii Moldova trăiesc și lucrează în străinătate.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Corina Cristea, 05.02.2021, 13:55
Aproximativ jumătate din cei aproape patru milioane de cetățeni ai Republicii Moldova trăiesc și lucrează în străinătate. Lor – grație sumelor pe care le trimit acasă – li se datorează în mare măsură faptul că țara, marcată de numeroase cazuri de corupție, nu este în faliment. Și tot ei au înclinat masiv balanța, la jumătatea lunii noiembrie, în favoarea pro-occidentalei Maia Sandu, care a devenit astfel prima femeie ce ocupă această demnitate în fosta republică sovietică, majoritar românofonă.
La scurt timp după ce rezultatele oficiale i-au confirmat victoria clară împotriva fostului lider de la Chișinău, socialistul prorus Igor Dodon, Maia Sandu și-a anunțat prioritățile – lupta împotriva corupţiei, reformarea instituţiilor şi consolidarea unui stat care să asigure un nivel de trai înalt pentru cetăţeni. Pentru a ieși din sărăcie, Republica Moldova are nevoie de investiții și locuri de muncă, astfel încât cei aflați acum în diaspora să poată reveni acasă pentru a reconstrui țara, spun analiștii. Are nevoie de sprijin extern și, în acord cu această direcție, încă din primele săptămâni de mandat, Chișinăul a început demersurile pentru a-și optimiza relațiile cu parteneri strategici, relații îngheţate în timpul mandatului lui Igor Dodon.
Prima vizită oficială în Republica Moldova a fost cea a șefului statului român, Klaus Iohannis, vizită menită, conform administraţiei prezidenţiale de la Bucureşti, să transmită un puternic mesaj de susţinere pentru noul lider de la Chişinău, dar şi unul de sprijin pentru cetăţenii Republicii Moldova în efortul de democratizare, de implementare ireversibilă a principiilor statului de drept şi de consolidare a parcursului european al ţării. Vizita are o valoare simbolică, după ce timp de cinci ani președintele Iohannis a ales să nu meargă în Republica Moldova.
Lucrurile revin la normal în felul acesta, a apreciat la Radio România, Vlad Țurcanu, editorialist și comentator politic de la Chișinău, în ziua vizitei șefului statului român:
“În termeni sentimentali, am putea spune că sângele apă nu se face, în sensul că oricâte accidente politice am avea aici, în Republica Moldova – şi nu suntem feriţi de aşa ceva niciodată în acest teritoriu cu nisipuri mişcătoare – la un moment dat se reinstaurează normalitatea din acest punct de vedere. Diplomatic, relaţiile sunt ridicate astăzi la cel mai înalt nivel, după ce, se ştie, domnul Iohannis a evitat să aibă raporturi politice şi diplomatice cu cel care a plecat din funcţia de preşedinte, Igor Dodon. Iar după întâlnirea de astăzi ne aşteptăm că se vor reînnoda şi alte legături care s-au menţinut într-o stare de apatie. Deşi relaţiile nu a fost întrerupte definitiv, ca în 2009, când a fost expulzat un ambasador al României, au existat blocaje artificiale în anumite domenii.
Am reuşit în doar câteva săptămâni să deblocăm relaţiile cu vecinii noştri şi partenerii noştri strategici, România şi Ucraina, după o perioadă în care relaţiile la cel mai înalt nivel au fost îngheţate din cauza politicii ostile a guvernanţilor de la Chişinău atât faţă de București cât şi faţă de Kiev, a declarat Maia Sandu:
“Un alt partener important cu care avem nevoie de o resetare a relaţiilor este UE. Dorim să relansăm procesul de apropiere a Republicii Moldova de UE prin reforme democratice şi economice, care să transforme Moldova într-un stat european, un stat cu instituţii europene, cu şcoli europene, cu spitale europene, cu drumuri europene, cu un viitor european, care activează exclusiv în interesul tuturor cetăţenilor.
Din cauza derapajelor nedemocratice ale Chişinăului la momentul respectiv, Bruxellesul a îngheţat în 2018 o mare parte din asistenţa financiară pentru Republica Moldova. Acum, decisă să relanseze această relaţie, Maia Sandu a avut întrevederi cu toți liderii de la Bruxelles. Și a primit asigurări că ţara sa va fi sprijinită de blocul comunitar în eforturile de reformă şi de consolidare a democraţiei, precum şi în lupta cu pandemia de COVID-19.
Maia Sandu are nevoie în perioada următoare să-și consolideze poziţia politică la Chişinău, spune analistul Vlad Țurcanu. Vor fi, probabil, alegeri anticipate în acest an, astfel încât președintele să poată obţine, dacă se va putea, o majoritate parlamentară care să îi poată permite să aibă un guvern care să-i sprijine demersurile politice şi diplomatice:
“E posibil, însă, ca acest prim an de mandat al Maiei Sandu să fie unul de sacrificiu: continuarea luptei cu Dodon şi cu alte rămăşiţe oligarhice încă destul de puternice, pentru că miliardul care a dispărut în 2014 s-a reîntors în Republica Moldova şi face ravagii din acest punct de vedere, în sensul că mulţi politicieni sunt cumpăraţi şi manevraţi după cum doreşte cineva, dar Maia Sandu este abia la începutul mandatului. Și, venită din stradă în cea mai importantă funcţie din stat, cred că încă are suflul, cu siguranţă are suflul care a proiectat-o în funcţia de preşedinte. Are de partea ei un sprijin popular uriaş în faţa alianţelor unor partide care nu doresc să piardă controlul asupra sistemului, asupra fluxurilor financiare, şi asta îi va ajuta probabil să obţină sprijinul politic, iar după aceea, n-am nicio îndoială şi din toate semnele care se cunosc, Uniunea Europeană o va sprijini prin instrumente politice şi financiare pentru a da consistenţă mandatului său. E o deschidere totală pentru Maia Sandu la Bruxelles. Cu siguranţă că în Occident se înţelege că Republica Moldova, dacă este lăsată în voia ei, va avea şi în viitor asemenea accidente istorice, ca acela al mandatului lui Igor Dodon.
Deci, spune Vlad Țurcanu, e nevoie de un plan pentru Republica Moldova, pentru a o scoate din zona gri în care se afundă la răstimpuri, o dată la un deceniu.
