Cum va arăta viitoarea Constituţie?

În vigoare din 2003, actuala Constituţie a României urmează să fie supusă unei revizuiri. Zeci de dezbateri pe această temă au fost organizate în ţară în ultima perioadă, ...

Corina Cristea, 20.05.2013, 10:27

În vigoare din 2003, actuala Constituţie a României urmează să fie supusă unei revizuiri. Zeci de dezbateri pe această temă au fost organizate în ţară în ultima perioadă, iar în prezent Forumul Constituţional redactează un raport în care sintetizează propunerile de modificare a legii fundamentale făcute de societatea civilă. Schimburile de opinii au vizat trei axe majore: teritorială, tematică, pe diferite domenii şi academică, încheindu-se cu reuniuni la Bucureşti, organizate în parteneriat cu experţii Comisiei de la Veneţia. Între ideile care au evidenţiat necesitatea modificării Constituţiei se numără conflictul dintre puterile statului, aşa că mare parte din dezbatere s-a centrat pe acest punct.

Un sondaj de opinie prezentat de Cristian Pârvulescu, preşedintele Forumului Constituţional, relevă că peste jumătate dintre români susţin ca procesul de revizuire a Constituţiei să aibă în vedere modificarea atribuţiilor şi a raporturilor dintre preşedinte, guvern şi parlament. Anul trecut, în urma crizei politice de la Bucureşti, care a culminat cu referendumul pentru demiterea preşedintelui, Comisia de la Veneţia a emis, de altfel, un raport prin care recomanda modificări sau clarificări în această relaţie dintre puteri. Caracterul de stat naţional al României şi forma de guvernare, republică, nu vor putea fi modificate în procesul de revizuire a Constituţiei, a subliniat, pe de altă parte, profesorul Cristian Pârvulescu: Câtă vreme rămânem în ipoteza revizuirii nu cred că se poate atinge nimeni nici de statutul de stat naţional nici de limba naţională, pentru că nici limba naţională nu poate fi modificată. Şi aici au apărut propuneri ca la nivel regional, acolo unde populaţiile minoritare sunt importante, să poată să apară o a doua limbă naţională. Va exista cu siguranţă o dezbatere în comisie, pentru că noi am primit aceste propuneri şi noi le vom trece în raportul forumului. Şi în ceea ce priveşte forma de guvernământ e o problemă care va fi dezbătută cu siguranţă şi în comisie, iar dacă rămânem în ipoteza revizuirii nu cred că se va putea schimba.” Cristian Pârvulescu spune că modificarea articolelor respective nu se poate face în cadrul unui proces de revizuire, ci numai prin elaborarea unei noi Constituţii.

Politicienii români trebuie să cântărească bine modificările, a atras atenţia Evgheni Tancev, fost preşedinte al Curţii Constituţionale din Bulgaria, în prezent membru al Comisiei de la Veneţia, prezent la dezbaterile de la Bucureşti. Aceştia au de ales între tipurile de republici: parlamentară, semiprezidenţială, prezidenţială sau semiparlamentară. Evgheni Tancev: Impresia mea a fost că cele mai multe opinii înclinau către o republică mai degrabă parlamentară, dar nu poţi avea o republică parlamentară şi în acelaşi timp, să-ţi alegi în mod direct preşedintele. Este o chestiune de simetrie între puterile statului.”

Clasa politică are de ales şi între uni- şi bicameralism, cel mai important lucru fiind repartizarea sau calibrarea puterii între instituţii, în funcţie de modelul ales.

La capitolul drepturi şi libertăţi, reprezentanţii Comisiei de la Veneţia au sugerat o lărgire a spectrului antidiscriminatoriu, aducând în discuţie vârsta sau orientarea sexuală. Cristian Pârvulescu spune că cea mai puţin populară temă a modificărilor Constituţiei este regionalizarea. Cristian Pârvulescu a amintit, însă, că ceea ce recomandă specialiştii din Polonia, acolo unde regionalizarea a fost un succes, este ca în Constituţie să nu fie trecut numărul unităţilor administrativ-teritoriale: Regiunile din Polonia sunt, după 2006, autentice cauze ale creşterii economice, reuşesc, şi ştim foarte bine acest lucru, să absoarbă fondurile europene, fondurile structurale. Polonezii nu au nici judeţele, nici regiunile în Constituţie, au doar comunele şi oraşele, lăsând la libertatea parlamentului să legifereze în ceea ce priveşte organizarea administrativă.”

Garantarea proprietăţii private este o altă temă discutată în cadrul Forumului Constituţional, premierul Victor Ponta subliniind necesitatea unei precizări mai clare în Constituţie, care să permită confiscarea, sechestrul şi exproprierea, în anumite condiţii, care să elimine posibilitatea abuzurilor.

Despre acest subiect, expertul constituţional şi profesorul de ştiinţe politice Alexandru Radu: În Constituţia României, chestiunea proprietăţii a fost controversată încă de la momentul adoptării textului original, în 1991. Ea fost adăugată în 2003, în urma revizuirii de atunci, iar acum, cu siguranţă că va suscita discuţii. Pe de altă parte, nu cred că propunerea premierului va genera dispute foarte aprinse, având în vedere şi faptul că Uniunea Social Liberală dispune încă de o majoritate suficientă, pentru a trece peste orice opoziţie.”

Raportul întocmit de Forumul Constituţional va fi trimis la Comisia parlamentară pentru revizuirea Legii fundamentale. Ulterior, în toamnă, Comisia de la Veneţia va emite un punct de vedere în funcţie de care, spune actuala putere de la Bucureşti, îi va chema pe români la referendum.