Drepturile românilor din Marea Britanie

Odată activat articolul 50 al Tratatului Uniunii Europene, principalul obiectiv al Bucureştiului în cadrul negocierilor pentru Brexit îl reprezintă respectarea drepturilor cetăţenilor români care lucrează şi studiază în Marea Britanie.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Corina Cristea, 07.04.2017, 14:45

Odată activat articolul 50 al Tratatului Uniunii Europene, principalul obiectiv al Bucureştiului în cadrul negocierilor pentru Brexit îl reprezintă respectarea drepturilor cetăţenilor români care lucrează şi studiază în Marea Britanie – declară autorităţile române. Peste 250 de mii de români sunt în Regatul Unit, potrivit estimărilor autorităţilor, aceştia fiind plecaţi la studii sau la muncă. Ce se va întâmpla cu această comunitate românească, implicată în toate domeniile vieţii din Marea Britanie?

Într-un interviu pentru Radio România, Cristian Mititelu, şeful fostei secţii române a BBC, spune că nu există motive de temere în momentul de faţă: „Marea Britanie este încă membră a Uniunii Europene, va rămâne aşa cel puţin încă doi ani de zile, dacă nu mai mult. Probabil că se va ajunge, în cele din urmă, să se negocieze un acord interimar până la momentul ieşirii efective din Uniunea Europeană. Toate indicaţiile sunt că se vor respecta drepturile de care se bucură astăzi, chiar şi după ce se va produce această ruptură regretabilă. Probabil că sunt domenii în care va exista mai multă exigenţă şi cei care vin şi lucrează aici fără să aibă contracte de muncă vor fi mai vulnerabili. Nu e bine să facă acest lucru pentru că, dacă nu au un contract de muncă şi nu au o relaţie cu Fiscul britanic, nu beneficiază nici de îngrijiri medicale gratuite sau cvasigratuite şi nici de alocaţii sociale. De altfel, chiar ministrul britanic însărcinat cu negocierile spune că în viitorul apropiat se aşteaptă ca emigraţia să crească, abia pe termen lung reuşindu-se să se stabilească un soi de control asupra emigraţilor.”

Radu Cinpoeş, senior lector la Universitatea Kingston din Londra, Facultatea de Arte şi Ştiinte Sociale, specializările politică, drepturile omului şi relaţii internaţionale, priveşte mai degrabă cu pesimism din perspectiva românilor din Marea Britanie momentul ieşirii Regatului Unit. Efectele se vor resimţi, în primul rând, în ceea ce priveşte restricţionarea dreptului la muncă, dar şi al ajutoarelor sociale. Profesorul Radu Cinpoeş: „Într-un fel sau altul, toţi vor fi afectaţi, toţi cetăţenii UE vor fi afectaţi. E clar că în urma negocierilor se va construi un proces de regularizare a statutului cetăţenilor UE şi în ciuda faptului că Guvernul britanic nu a vrut să ofere garanţii asupra drepturilor acestor cetăţeni, în final se va ajunge la un sistem care să le permită celor care sunt deja aici, care muncesc ş.a.m.d., să poată continua să locuiască aici şi să-şi continue viaţa, dar asta va avea nişte costuri, nişte costuri deja există materiale, în primul rând, dar şi alte tipuri de costuri. Probabil că în procesul acesta de regularizare, cetăţenii UE care sunt în Marea Britanie, şi cetăţenii români printre aceştia, vor trebui, la un moment dat, să aplice pentru cetăţenie britanică. În momentul de faţă, costul aplicaţiei pentru naturalizare este undeva în zona a 1200 şi ceva de lire sterline, care nu e la îndemâna oricui, să fim oneşti. În afară de acest lucru, până la momentul naturalizării vor dispărea anumite drepturi, drepturi, să zicem, la şomaj şi alte lucruri de acest fel. Logica bunului simţ sugerează că Marea Britanie nu poate, deci nu are capacitatea să renunţe dintr-odată la aceste categorii de oameni, pur şi simplu pentru că sunt zone din economia britanică care sunt susţinute de lucrători din spaţiul UE. Industria de construcţii, spre exemplu, e o zonă care contează foarte mult pe cetăţenii din Uniunea Europeană, sistemul medical, asistenţă medicală şi aşa mai departe, pentru alte zone care de bazează foarte mult pe imigranţii din Uniunea Europeană.”

În prezent, oficial, există cam 3,3 milioane de cetăţeni europeni care lucrează, trăiesc în Marea Britanie, aminteşte senatorul Gabriela Creţu, preşedinte al Comisiei pentru afaceri europene. Unii dintre ei au dublă cetăţenie, iar aceştia nu vor fi afectaţi. În schimb, ceilalţi: „Pentru străinii din Marea Britanie nu sunt garantate aceleaşi drepturi colaterale muncii ca pentru cetăţenii din Marea Britanie. Pentru că unui cetăţean care este salariat i se asociază un alt şir întreg de drepturi, drepturi legate de educaţia copiilor, de educaţia lui pe tot parcursul vieţii, de pensii, de şomaj. Primii care vor fi afectaţi în momentul în care se produce ieşirea sunt toţi cei care nu vor fi salariaţi şi cei care vor desfăşura o activitate acolo în calitate de întreprinzători, pentru că şi ei pierd dreptul care e legat de piaţa internă de a presta servicii în alt stat membru. Deci această categorie, primii ei pierd drepturile, adică nu vor primi ajutor de şomaj, alocaţii pentru copii, drept de a fi susţinuţi de instituţiile respective, de gestionarea pieţei muncii etc.” Sunt în cel mai mare pericol şi sunt şi românii în această categorie, destul de mulţi. Sunt mai mulţi polonezi decât români, dar avem un număr oficial estimat pe bază de negociere actuală la 237.000, real probabil că este mai mare, aşa cum ştiu, mai spune Gabriela Creţu.