Educaţia privind schimbările climatice şi mediul

Activităţile umane se află la originea unei periculoase încălziri climatice, proces care se traduce prin evenimente meteorologice mai violente în lumea întreagă – o spun studiile știițifice și o confirmă realitatea pe care o trăim cu toții zi de zi.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Corina Cristea, 19.01.2022, 16:29

Activităţile umane se află la originea unei periculoase încălziri climatice, proces care se traduce prin evenimente meteorologice mai violente în lumea întreagă – o spun studiile știițifice și o confirmă realitatea pe care o trăim cu toții zi de zi. Un raport întocmit de Administraţia Naţională Oceanică şi Atmosferică din SUA arată că 20 de fenomene de acest tip au provocat doar anul trecut, de exemplu, aproape 700 de decese în SUA, în timp ce pagubele materiale au costat această țară peste 1 miliard de dolari. Cercetătorii Uniunii Europene din cadrul Serviciului pentru Schimbări Climatice Copernicus au declarat, pe de altă parte, că Europa s-a confruntat, în 2021, cu o vară caracterizată prin valuri caniculare în zonele mediteraneene şi inundaţii în partea centrală a continentului.

Potrivit datelor centrului Copernicus, 2021 a fost al cincilea cel mai fierbinte an, cu o creştere a temperaturii în timpul verii de 1,2 grade Celsius faţă de temperaturile din perioada preindustrială, adică acum aproape 150 de ani. Iar oamenii de ştiinţă spun că, pe fondul creşterii concentraţiilor de gaze cu efect de seră, precum dioxid de carbon şi metan, nu prea va exista o pauză în creşterea temperaturilor în 2022. Conștientizarea gravității problemelor legate de schimbările climatice reprezintă un prim pas în procesul de rezolvare a lor. Iar copiii și tinerii reacționează foarte bine la problematica de mediu.

Este poate unul dintre resorturile care au dus la elaborarea în România a unui “Raport despre educația privind schimbările climatice și mediul în școli sustenabile, document aflat în dezbatere publică în această perioadă și care îi vizează în principal pe copii. Educaţia este unul dintre “pilonii îmbunătăţirii răspunsului la schimbările climatice, a arătat la lansarea raportului șeful statului, care a înfiinţat, în 2021, la nivelul Administraţiei Prezidenţiale, Grupul de lucru pe tema educaţiei cu privire la schimbări climatice şi mediu, care a elaborat documentul. Raportul îşi doreşte deschiderea drumului spre o schimbare de mentalitate, a explicat președintele Klaus Iohannis:

“Modelul propus vine în întâmpinarea elevului cu un set de instrumente atractive digitale, aplicaţii, manuale interactive, pentru că ne adresăm unor generaţii formate din veritabili digitali nativi. În acelaşi timp, trebuie să le creăm elevilor oportunitatea să înveţe despre natură în natură, să înţeleagă ce înseamnă sustenabilitate în şcoli sustenabile şi să conştientizeze importanţa protecţiei mediului prin activităţi practice aplicate, menite să protejeze mediul înconjurător.

Introducerea “Săptămânii Verzi în calendarul şcolar, actualizarea programelor şcolare de biologie, geografie, ştiinţe cu noţiuni de schimbări climatice şi mediu, extinderea unor discipline şi cursuri opţionale în domeniu se numără printre propunerile cuprinse în document. În raport sunt incluse şi o serie de instrumente precum realizarea unei platforme web care să faciliteze participarea elevilor la acţiuni dedicate protecţiei mediului, manuale şi auxiliare digitale şi în format clasic, kituri gratuite de măsurarea poluanţilor din atmosferă, aplicaţii gratuite pentru şcoli pentru a măsura şi analiza factorii poluanţi, inclusiv în cadrul unor proiecte şcolare, precum şi competiţii pe teme de mediu şi schimbări climatice. Invitat la Radio România, profesorul universitar doctor Mircea Duțu, președintele Univesității Ecologice din București, a făcut precizări privind educația avută în vedere:

“Există această tendință că educația înseamnă a primi cunoștiințe. Nu. Nu este o nouă disciplină în care profesorul de biologie adaugă date despre mediu. Este vorba de o educație, înseamnă să transmiți cunoștiințe, să le interiorizezi, să le transformi în convingeri, iar acestea să se exprime în comportamente, atitudini, poziții – o activitate mult mai complexă decât activitatea didactică obișnuită. Trebuie să fie o acțiune conjugată, să vină din mai multe direcții și oarecum specializată. În plus, trebuie să vedem că instrucția pentru schimbări climatice presupune o restructurare a întregului învățământ românesc din perspectiva modificării acestui model de dezvoltare. Trebuie să avem în vedere că este un concept nou. Educația pentru climă vizează cultivarea la tineri a ideilor care urmăresc înlăturarea reticențelor pe care aceștia le au față de discursul uneori oficial promovat, dar nu așa cum trebuie pentru a fi recepționat de fiecare individ. Sunt studii care ne arată că o atitudine favorabilă față de climă contribuie cu până la 20% la rezolvarea problematicii în general, adică o pondere deosebit de importantă. Generația care se pregătește acum va fi generația care se va confrunta cu schimbările climatice.

Sunt studii, mai precizează profesorul Mircea Duțu, potrivit cărora, cei care sunt născuți în 2020 și care vor avea 80 de ani în 2100, când va fi vârful problematicii ecoclimatice, trebuie pregătiți deopotrivă să acționeze pentru încetinirea fenomenului și să se adapteze la noile condiții de climă, care implacabil se vor manifesta.