Ascultă Live

Ascultă Radio România Internațional Live

Efectele secetei

Valurile de căldură extremă au făcut ca lunile iunie, iulie şi august să depăşească în acest an recordul de temperatură înregistrat anterior, astfel că vara 2022 a devenit cea mai călduroasă înregistrată în Europa.

Efectele secetei
Efectele secetei

, 16.09.2022, 16:46

Valurile de căldură extremă au făcut ca lunile iunie, iulie şi august să
depăşească în acest an recordul de temperatură înregistrat anterior, astfel că
vara 2022 a devenit cea mai călduroasă înregistrată în Europa. Experţii spun, în același timp, că vorbim de o secetă
istorică, cea mai gravă din ultimii 500 de ani şi care a afectat întreaga
Europă. Informațiile prezentate în cadrul buletinelor de știri vin ca argumente
puternice în acest sens. În Italia, de exemplu, lacul Garda a scăzut în această
vară până aproape de cel mai mic nivel al său înregistrat vreodată, apele
retrase lăsând la vedere o câmpie de pietre.

În plus, temperatura apei a
crescut, fiind similară celei din Caraibe. În Spania marile lacuri de acumulare
au ajuns la 30% din capacitate, iar municipalităţile au suspendat irigarea
grădinilor şi parcurilor şi au oprit fântânile arteziene. Germania, Portugalia,
Franţa, Ţările de Jos şi Marea Britanie au înregistrat, se asemenea, o secetă
fără precedent în această vară, ceea ce a afectat masiv fermele şi a determinat
autorităţile să adopte măsuri de urgenţă.

România se numără și ea între țările
afectate. Secete au mai fost, dar acum s-a schimbat modul în care acestea se
produc, a explicat, la Radio România, Monica Ioniță Scholz,
doctor in fizică, cercetător la Institutul pentru cercetări marine și polare
din Germania:

Avem acum ceea ce
am putea denumi secete calde. Înainte aveam secete din cauza deficitului de
precipitații. De exemplu, nu aveam zăpadă sau nu aveam precipitații în
primăvară și apoi aveam probleme în vară când nu era de ajuns de multă apă în
sol. Acum, peste lipsa asta de precipitații avem și temperaturi foarte
ridicate, care amplifică fenomenul de secetă, avem mai multă evaporație, solul nu
are timp să-și revină. Acum avem mai puțină zăpadă în iarnă. Dacă ai zăpadă
solul rămâne umed până în primăvară și deficitul în vară este mai mic. Mai ales
în sudul și estul Europei, stratul de zăpadă a scăzut, însă, dramatic în
ultimii 20 de ani.

Cred că marea noastră problemă este încălzirea globală,
consideră cercetătoarea – de 20 de ani încoace fiecare an este maicald ca anul precedent mai mult sau
mai puțin, au fost doar două sau trei excepții:

Valurile de căldură vara sunt mai lungi, se produc și mai devreme, am
avut și în mai valuri de căldură. Am avut valuri de căldură și în septembrie și
în octombrie în unii ani. Se întâmplă foarte des în centrul, sudul și estul
Europei, nu mai e nicio noutate, dar a început să se întâmple și în nordul Europei,
de exemplu în Norvegia. În Finlanda, anul trecut au fost peste 30 de grade în
iunie și iulie, ceea ce este în afara variabilității naturale. Avem temperaturi
de peste 30 de grade până și la Cercul Polar. Le ard pădurile în Siberia din cauza temperaturilor
foarte ridicate. Problema este că pe lângă faptul că ard foarte multe păduri
punem foarte multă cenușă în atmosferă, cenuşă care prin prisma circulației
atmosferice ajunge la Cercul Polar, se depune pe gheața marină și amplifică
fenomenul de încălzire globală.

Cinci tipuri de
secetă identifică Monica Ioniță Scholz: meteorologică, agricolă,
hidrologică, ecologică și socio-economică. Seceta meteorologică se produce pe o
perioadă relativ scurtă, e o secetă care răspunde destul de rapid la
precipitații. În momentul în care ajungem la seceta agricolă deja discutăm
despre umezeala solului, spune cercetătoarea, ajungem la punctul în care avem
influență asupra agriculturii.

În
momentul în care ajungem la secetă agricolă și nu putem lua măsuri măcar să o
diminuăm, ne afectează viața de zi cu zi, plătim prețuri mult mai mari pentru
alimente sau acestea nu sunt și trebuie să importăm, ș.a.m.d. Durează un pic
mai mult să ajungem în punctul în care vorbim de secetă hidrologică, avem
nevoie de cel puțin câteva luni consecutive de deficit de precipitații, pentru
că acolo vorbim de lipsă de apă în râuri și vorbim, de asemenea, și de lipsă de
apă în sol. Din păcate, în ultimii cinci ani, de exemplu, centrul Europei,
Germania mai ales, a fost afectat de o secetă hidrologică năprasnică. Au fost
ani în care s-a diminuat foarte mult transportul pe râuri, a fost afectat și
transportul pe Dunăre. Sunt afectate și ecosistemele, a crescut și temperatura
apei râurilor, ceea ce este foarte dramatic pentru pești și pentru toate
microorganismele care trăiesc în aceste râuri.

Seceta ecologică este un
nou tip de secetă, de curând introdus, apare în momentul în care se ajunge la
reducerea sau dispariția unor specii de pești sau de animale.Seceta ecologică nu înseamnă neapărat
secetă hidrologică sau legată de râuri, explică Monica Ioniță Scholz:

Pot dispărea specii și dacă avem secetă pe suprafețe
agricole și efectiv nu au ce să mănânce și nu au apă să bea. Seceta
socio-economică apare în momentul în care vorbim de economie și de impactul
asupra economiei, în care cresc prețurile pentru că nu am avut îndeajuns de
multă producție la hectar, în care reducem transportul maritim, trebuie să
reducem cantitatea de bunuri pe care poți să le pui pe barje. De exemplu, în
România seceta din 2000-2001 a produs pagube socio-economice majore. Am avut
ceva similar în 2018 în centrul Europei, vorbim aici de milioane de euro
pagube.

Oamenii de ştiinţă repetă
semnalele de alarmă și spun că trebuie făcut mai mult pentru a proteja planeta
de evenimentele climatice extreme rezultate din încălzirea globală. Altfel,
dacă situaţia va continua în acest fel, spun ei, starea planetei se va
înrăutăţi până când se va ajunge la un punct fără întoarcere.

Luna europeană a securității cibernetice 2024: #ThinkB4UClick (sursa foto: Comisia Europeană /commission.europa.eu)
Viitorul începe azi vineri, 18 octombrie 2024

Octombrie, luna europeană a securității cibernetice

În luna octombrie a fiecărui an, în numeroase locații din toată Europa se organizează sute de activități – conferințe, ateliere,...

Octombrie, luna europeană a securității cibernetice
(foto: jhenning / pixabay.com)
Viitorul începe azi vineri, 11 octombrie 2024

În ce ritm îmbătrânim?

„Tinereţea se referă la optimism, la starea de bine şi la un scop pentru care să lupţi” – este crezul care a stat la baza activității...

În ce ritm îmbătrânim?
(foto: pixabay.com)
Viitorul începe azi vineri, 04 octombrie 2024

Pachet pentru reindustrializarea României

Pentru prima dată în ultimii 35 de ani, în România a fost anunțat un plan major pentru reindustrializarea țării. Cu o valoare de 3 miliarde de...

Pachet pentru reindustrializarea României
Kadri Simson (Photographer: Michel CHRISTEN Copyright: © European Union 2024 - Source : EP)
Viitorul începe azi vineri, 20 septembrie 2024

Energie pentru viitor

În ultimii ani, Uniunea Europeană a reușit să facă față riscurilor critice la adresa securității aprovizionării sale cu energie, să...

Energie pentru viitor
Viitorul începe azi vineri, 13 septembrie 2024

Vulnerabilităţi în spațiul cibernetic

Cifrele fac din incident cel mai mare eveniment cibernetic, depăşind toate atacurile şi evenimentele anterioare. A fost o disfuncţionalitate, un...

Vulnerabilităţi în spațiul cibernetic
Viitorul începe azi vineri, 21 iunie 2024

Legislativ nou la Bruxelles

Circa 370 de milioane de europeni cu drept de vot au fost chemați la urne în perioada 6-9 iunie pentru a alege 720 de eurodeputați, dar doar...

Legislativ nou la Bruxelles
Viitorul începe azi vineri, 14 iunie 2024

Noi avertismente privind situația climatică

Oamenii, vinovaţi de încălzirea climei, reprezintă acelaşi „pericol” pentru planeta noastră ca „meteoritul care a exterminat...

Noi avertismente privind situația climatică
Viitorul începe azi vineri, 07 iunie 2024

Imunitatea bună – metodă de prevenție

Definită drept capacitatea organismului de a se apăra de virusuri, bacterii și paraziți, imunitatea joacă un rol crucial în menținerea...

Imunitatea bună – metodă de prevenție

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Afilieri RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Furnizori de servicii de difuzare/redifuzare

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company