Polonia şi funcţionarea statului de drept

După mai bine de opt ani, la sfârşitul anului trecut, Partidul Dreptate şi Justiţie al lui Jarosław Kaczyński a revenit la putere în Polonia, formând singur guvernul pentru prima oară după 1989 şi deţinând o poziţie confortabilă în parlament.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Corina Cristea, 22.01.2016, 09:57

După
mai bine de opt ani, la sfârşitul anului trecut, Partidul Dreptate şi Justiţie
al lui Jarosław Kaczyński a revenit la putere în Polonia, formând singur
guvernul pentru prima oară după 1989 şi deţinând o poziţie confortabilă în
parlament. La scurt timp, noul executiv a făcut o serie de modificări
legislative, primite cu îngrijorare la Bruxelles. Între acestea – modificarea
Legii de funcţionare a Curţii Constituţionale a Poloniei, schimbarea a cinci
din cei 15 membri ai Curţii, şi modificarea unei prevederi, astfel încât
deciziile să poată fi luate numai cu participarea obligatorie a 13 membri din
15, nu a doar 9 membri, cum era înainte. Se înlătură, astfel, spun criticii,
sistemul de pârghii şi echilibre, iar decizia guvernului devine prea puternică.
Ulterior, a fost modificată şi Legea Radioului şi a Televiziunii de Stat,
astfel încât conducerea acestora a fost îndepărtată, iar noii şefi pot fi
numiţi direct de guvern. Urmare a acestei evoluţii, Comisia Europeană a luat o
decizie fără precedent, aceea de a lansa o investigaţie împotriva unui membru
al Uniunii Europene în legătură cu respectarea principiului preeminenţei legii.
Eventuale concluzii grave ale acestei investigaţii ar putea conduce la
invocarea articolului şapte al Tratatului UE, care se referă la încălcări
serioase şi continuate ale valorilor europene şi ar duce la suspendarea
dreptului de vot al Poloniei în Uniunea Europeană.

Într-un interviu acordat
pentru Radio România, analistul politic Janos Bugajski, de la Centrul pentru
politici europene din Washington, explică situaţia: Cred că este o problemă faptul că actualul guvern ar putea să
ducă la o creştere a izolării ţării în cadrul Uniunii Europene. Am avut o
situaţie similară în timpul precedentului guvern Lege şi Justiţie sub Guvernul
Kaczyński, când au adoptat un curs ultraconservator, anti UE, când s-au
îndepărtat de Germania, în mod special, şi au fost priviţi ca fiind cei care
şterg cu buretele evoluţia democratică parcursă de Polonia până la acel moment.
Observ aceleaşi trăsături şi acum. Nu numai că îşi pun oamenii lor în toate
poziţiile importante şi schimbă regulile jocului, astfel incât să aibă o
posibilitate mai mare să-şi treacă anumite legi, să modifice Constituţia şi să
promoveze o agendă mult mai conservatoare, ceea ce va îndepărta mulţi oameni
din Bruxelles. Cred, însă, că o problemă mult mai importantă este îndepărtarea
de Germania. Sub guvernele anterioare, Polonia a avut o relaţie mult mai
apropiată de Berlin, ceea ce a ajutat-o să se impună ca jucător important în
Uniune. Fără această relaţie apropiată cred că Polonia va deveni mai degrabă un
jucător minor al Uniunii Europene.

Preşedintele Parlamentului European,
Martin Schulz a criticat acţiunile noilor autorităţi poloneze, care, în opinia
sa, tratează victoria lor în alegeri ca pe un mandat de punere a bunăstării
statului în voia partidului câştigător. Aceasta este o putinizare
periculoasă a politicii europene – a declarat Schulz, într-un interviu
acordat unei publicaţii germane.

Situaţia legată de respectarea statului de
drept în Polonia a fost dezbătută, în această săptămână, în Parlamentul
European. Spaţiul comunitar este un sistem care împărtăşeşte aceleaşi valori:
statul de drept, democraţia şi drepturile fundamentale, a subliniat cu acest
prilej, ministrul olandez de externe, Bert Koenders, a cărui ţară deţine
preşedinţia Uniunii în acest moment.

Cu amănunte, corespondentul Radio România
la Bruxelles, Cerasela Rădulescu: Prezentă la dezbatere, primul
ministru al Poloniei, Beata Szydlo, a insistat că statul de drept nu a fost
încălcat în ţara sa şi că poporul a votat acest partid, aflat acum la putere,
prin programul său democratic pe care guvernul trebuie să-l implementeze,
respectând Constituţia şi tratatele europene. Dezbaterea privind Tribunalul
Constituţional este una politică – a spus premierul Poloniei. Ea ar trebui să
fie una juridică şi o problemă internă. Premierul polonez a cerut UE să
respecte suveranitatea ţării sale şi a subliniat că Polonia va rămâne membră a
Uniunii Europene.

Comisia Europeană doreşte clarificarea în mod obiectiv a
ceea ce s-a întâmplat în Polonia, dar şi un dialog cu autorităţile de la
Varşovia. Misiunea noastră este să rezolvăm situaţia din punct de vedere
legal pentru respectarea statului de drept, a precizat numărul doi în
cabinetul Junker, Frans Timmermans.

În opinia analistului Claudiu Degeratu,
Polonia nu va putea fi ignorată şi nu va putea fi nici sancţionată atât de
drastic pe cât pare la prima vedere: Eu cred că Uniunea Europeană
nu vrea de fapt să avanseze foarte mult cu această procedură. A trebuit să
răspundă probabil la anumite presiuni, inclusiv din partea Germaniei sau din
partea altor ţări. Dar nu cred că se va ajunge la o rupere a relaţiilor, la o
înrăutăţire foarte serioasă a acestor relaţii. Cred că prima reacţia şi
contribuţia cea mai importantă la această decizie a avut-o Berlinul. Este
foarte clar, mai spune Claudiu Degeratu, că orice înrăutăţire a relaţiilor cu
Polonia ar înseamna o afectare a situaţiei în Uniunea Europeană.