Ascultă Live

Ascultă Radio România Internațional Live

Radiografie a forței de muncă

Rata de ocupare pe piaţa muncii din UE ajunsese în 2019 la recordul istoric de 73,9% în rândul persoanelor între 20 și 64 de ani...

Radiografie a forței de muncă
Radiografie a forței de muncă

, 03.06.2022, 16:32

Rata de ocupare pe piaţa muncii din UE ajunsese în 2019 la recordul istoric de 73,9% în rândul persoanelor între 20 și 64 de ani, iar perspectivele economice indicau atingerea, prin menținerea ritmului, a ambițioasei ținte de 75%, fixată în Strategia Europa 2020. Cum se prezenta piaţa forţei de muncă la acel moment? Creionată de Raportul privind Condițiile de viață și de muncă în Europa, radiografia pieţei muncii arăta că, din 2014, numărul joburilor dispărute anual a fost depășit de cel al locurilor de muncă nou create, conform anunțurilor de restructurări făcute de companii.

Paternul identificat la nivel sectorial, în cazul restructurărilor anunțate de marile companii, arăta o transformare a economiei prin transferarea accentuată a joburilor spre servicii și digitalizare. Cifrele arătau că peste 70% din forța de muncă a UE lucra în servicii, servicii care însumau 90% din joburile noi. Pe segmentul larg denumit alte servicii private, care include tehnologia informațiilor și comunicațiilor, consultanță în afaceri, imobiliare, hoteluri și restaurante, se anunța cel mai mare număr de joburi create în 2018.

Restructurările anunțate în domeniul serviciilor financiare – puternic lovit de criza din 2008 – au însemnat, cel mai adesea, dispariția unor locuri de muncă pentru a face loc unor noi tipuri de joburi, mai puține și cu accent mai mare pe digitalizare. Nu în ultimul rând, industria prelucrătoare a înregistrat în 2018 un plus semnificativ de locuri de muncă, deși ocuparea în această industrie se află în declin în economiile dezvoltate. Conform datelor, industria a înregistrat două milioane de joburi noi, din 2013 până în 2018, în pofida faptului că anunțurile de restructurare au consemnat disponibilizări importante.

În documentul amintit se mai arată că diferențele dintre capitale și restul regiunilor s-au adâncit în Europa, fapt reflectat în contribuția în creștere pe care capitalele o au în PIB-urile naționale. Un alt lucru remarcat este acela că aproape jumătate din joburile din orașele capitală din UE sunt locuri de muncă bine plătite, sigure și cu condiții de muncă ridicate. Acestea reprezintă, însă, doar 30 – 35% în restul regiunilor, ca medie la nivelul Uniunii.

Discrepanțele sunt mai accentuate în unele state, printre care se numără România, Bulgaria și Croația. Tendinţele pe aceste direcţii s-au menţinut şi după 2019, dar, pe fondul crizei covid, rata şomajului a crescut în multe state. Inclusiv în România, unde cea mai afectată regiune a fost cea de nord-est. Ocolită de investitorii industriali din cauza infrastructurii de transport, în această regiune locurile de muncă sunt adesea fragile, în companii sensibile la schimbările mari din mediul extern.

Conform datelor Institutului Naţional de Statistică privind rata șomajului, între trimestrul al doilea din 2019 şi acelaşi trimestru din 2021 diferenţa înregistrată a fost de 4,4 puncte procentuale, de la 1,8 la 6,2%. Cele mai recente date oficiale arată în 2022 pentru România o rată a şomajului, la finalul lunii aprilie, de 2,57%, în scădere faţă de martie. Potrivit datelor prezentate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă numărul total de şomeri a depăşit 224.000 în perioada menţionată.

Analistul economic Constantin Rudniţchi : Ne arată statistica faptul că undeva la peste 200 de mii de persoane sunt aşa-numite inactive, adică fie nu îşi caută de lucru, fie caută de lucru dar nu găsesc. Ceea ce sigur că e un semnal important pentru că ne arată că suntem într-un oarecare paradox. Pe de o parte, companiile spun că au nevoie de forţă de muncă, pe de altă parte, există o forţă de muncă disponibilă, dar ea nu se întâlneşte pe piaţa muncii cu cererea. În România, în ciuda tuturor aparenţelor şi în ciuda faptului că mulţi români sunt plecaţi în afara ţării, există o pătură de oameni care practic nu lucrează, fie că nu vor, fie că nu pot, fie că nu găsesc. Pe de altă parte, există – ne arată statistica – şi aşa-numite persoane care sunt subocupate, asta însemnând că ele lucrează cu timp parţial de muncă şi ar putea fie să-şi prelungească programul de lucru, dar probabil că angajatorul lor nu le oferă această variantă, fie să-şi mai găsească un job. Cred că aceste date ne arată că, în România, forţa de muncă nu este folosită la capacitatea sa.

România, asemenea altor țări, se confruntă cu un deficit de forță de muncă în anumite domenii, urmare, în mare parte, a fenomenului migrației. Patru milioane de români sunt înregistraţi oficial că lucrează în afara ţării în statele din UE, însă cifra ar putea fi undeva în jurul valorii de 5 milioane, pentru că sunt şi români care nu sunt înregistraţi oficial, spun autorităţile. Principalul motiv pentru care pleacă românii în străinătate, în special cei care făceau în ţară o muncă necalificată sau slab calificată, este salariul mai mare pe care îl pot lua în state din vestul Europei. Totuși, pentru medici sau IT-ști și, în general, pentru angajații calificați, motivele principale sunt altele. Ei își doresc educație și servicii publice de calitate, atrag atenția specialiștii. Indiferent de motivație, plecarea acestora definitivă în străinătate, la care se adaugă șicei care pleacă să lucreze sezonier în afara țării, creează vulnerabilități pe piața muncii din România.

Conform estimărilor mediului de afaceri, ar fi vorba în prezent de un necesar suplimentar de forţă de muncă în economie, de exemplu, cuprins între 600 de mii şi 800 de mii de persoane. Se estimează, totodată, că activitatea de recalificare a persoanelor ar trebui să fie descentralizată la nivel de judeţe şi de ramuri economice, astfel încât, odată ce este semnalat un deficit pentru un anume tip de forţă de muncă, instituţiile statului să se poată pune rapid în mişcare.


RadioRomaniaInternational · Viitorul începe azi – 03.06.2022
Luna europeană a securității cibernetice 2024: #ThinkB4UClick (sursa foto: Comisia Europeană /commission.europa.eu)
Viitorul începe azi vineri, 18 octombrie 2024

Octombrie, luna europeană a securității cibernetice

În luna octombrie a fiecărui an, în numeroase locații din toată Europa se organizează sute de activități – conferințe, ateliere,...

Octombrie, luna europeană a securității cibernetice
(foto: jhenning / pixabay.com)
Viitorul începe azi vineri, 11 octombrie 2024

În ce ritm îmbătrânim?

„Tinereţea se referă la optimism, la starea de bine şi la un scop pentru care să lupţi” – este crezul care a stat la baza activității...

În ce ritm îmbătrânim?
(foto: pixabay.com)
Viitorul începe azi vineri, 04 octombrie 2024

Pachet pentru reindustrializarea României

Pentru prima dată în ultimii 35 de ani, în România a fost anunțat un plan major pentru reindustrializarea țării. Cu o valoare de 3 miliarde de...

Pachet pentru reindustrializarea României
Kadri Simson (Photographer: Michel CHRISTEN Copyright: © European Union 2024 - Source : EP)
Viitorul începe azi vineri, 20 septembrie 2024

Energie pentru viitor

În ultimii ani, Uniunea Europeană a reușit să facă față riscurilor critice la adresa securității aprovizionării sale cu energie, să...

Energie pentru viitor
Viitorul începe azi vineri, 13 septembrie 2024

Vulnerabilităţi în spațiul cibernetic

Cifrele fac din incident cel mai mare eveniment cibernetic, depăşind toate atacurile şi evenimentele anterioare. A fost o disfuncţionalitate, un...

Vulnerabilităţi în spațiul cibernetic
Viitorul începe azi vineri, 21 iunie 2024

Legislativ nou la Bruxelles

Circa 370 de milioane de europeni cu drept de vot au fost chemați la urne în perioada 6-9 iunie pentru a alege 720 de eurodeputați, dar doar...

Legislativ nou la Bruxelles
Viitorul începe azi vineri, 14 iunie 2024

Noi avertismente privind situația climatică

Oamenii, vinovaţi de încălzirea climei, reprezintă acelaşi „pericol” pentru planeta noastră ca „meteoritul care a exterminat...

Noi avertismente privind situația climatică
Viitorul începe azi vineri, 07 iunie 2024

Imunitatea bună – metodă de prevenție

Definită drept capacitatea organismului de a se apăra de virusuri, bacterii și paraziți, imunitatea joacă un rol crucial în menținerea...

Imunitatea bună – metodă de prevenție

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Afilieri RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Furnizori de servicii de difuzare/redifuzare

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company