Sângele artificial, o invenţie de Nobel?
O echipă de cercetători români a făcut o descoperire care ar putea schimba lumea medicală. Specialiştii spun că este o descoperire de Premiul Nobel, dar nesiguranţa în ceea ce priveşte finanţarea ei în România pune în pericol invenţia.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Corina Cristea, 20.12.2013, 10:33
O echipă de cercetători români a făcut o descoperire care ar putea schimba lumea medicală. Specialiştii spun că este o descoperire de Premiul Nobel, dar nesiguranţa în ceea ce priveşte finanţarea ei în România pune în pericol invenţia. Este vorba despre testarea cu succes, pe animale, a unei soluţii de sânge artificial unică în lume. Ce înseamnă de fapt acest sânge artificial?
Radu Silaghi-Dumitrescu, şeful echipei de cercetători, care din 2007 lucrează la acest proiect Poate un termen mai corect ar fi substitut temporar de sânge. E ceva ce se ţinteşte a fi folosit în cazuri de urgenţă în care s-a pierdut brusc sânge şi primul tratament ar fi de a introduce în sistemul circulator un astfel de lichid cum e cel la care lucrăm şi noi, care să permită inimii să livreze în continuare oxigen către ţesuturi. Nu-i un substitut integral pentru sânge. Sângele face multe alte lucruri. E acolo sistemul imun, sunt transportori speciali pentru diverse molecule. Noi vrem doar să avem un lichid care transportă oxigen prin organismul nostru pentru scurt timp, până când organismul se reface sau până când ajungem la sângele adevărat de la donatori.”
Ceea ce aduce nou invenţia românească este că transportă oxigenul aşa cum o face sângele, este complet steril şi poate fi produs în cantităţi nelimitate, fiind o substanţă de laborator, a precizat Radu Silaghi-Dumitrescu.
În premieră a fost folosită proteina unor viermi marini – hemeritrină – pe bază de fier, cum este hemoglobina din sânge, dar mult mai rezistentă la factorii de stres. După ce la început se folosea efectiv sângele viermilor marini, acum această proteină este cultivată cu ajutorul unor bacterii modificate genetic şi obţinute în laborator. Soluţia mai conţine apă, săruri, iar în unele preparate se adaugă albumina, o altă proteină, ca element de protecţie faţă de agenţii de stres, a mai precizat Radu Silaghi-Dumitrescu: Lumea încearcă să rezolve problema sângelui artificial, adică să producă sânge artificial de câteva zeci de ani. S-a întâmplat să lucrez într-un colectiv din Anglia care făcea acest lucru, încerca să găsească o soluţie. Înainte de asta s-a întâmplat să lucrez într-un colectiv din Statele Unite, unde am luat contact cu nişte unelte, nişte molecule care n-aveau nici o legătură cu sângele
Radu Silaghi-Dumitrescu a ţinut să precizeze că produsul dezvoltat nu ar trebui să rămână în organism mai mult de două zile, nefiind un înlocuitor permanent al sângelui. Ţinta noastră este supravieţuirea într-un context de şoc, de operaţie. Soluţia permite pentru o zi, pentru câteva ore, organismului să funcţioneze, până când îşi regenerează propriul sânge cu toate celelalte funcţii“, explică Radu Silaghi-Dumitrescu. Deocamdată, sângele artificial creat în România a fost testat cu succes pe animale de laborator şi nu a generat efecte adverse. Iar echipa de cercetători estimează că, în condiţiile continuării finanţării, ar fi nevoie probabil de circa cinci ani pentru ca sângele artificial să poată fi utilizat în centrele de transfuzii şi în celelalte unităţi medicale.
Radu Silaghi-Dumitrescu: Pentru noi ar fi nevoie de un an sau doi de experimente cu culturi de celule, cu animale pentru a fi siguri că am îndepărtat orice dubiu legat de posibile efecte secundare ale materialelor la care lucrăm noi. Ulterior vă pot spune că, bazat pe experienţa altor grupuri care au încercat teste cu subiecţi umani, ar mai urma încă doi-trei ani cel puţin de astfel de teste înainte să se poată obţine, dacă totul merge cu succes, o autorizaţie pentru uz în spitale.”
Au existat mai multe companii care au încercat, chiar cu ajutorul armatei SUA, să producă sânge artificial, însă majoritatea au dat faliment din cauză că testele clinice nu au dat rezultatele scontate, spune Dumitrescu. El e încrezător că acest substitut poate fi produs în România: Cu siguranţă. Resurse financiare există, know-how există. O zonă cum e Clujul, şi mai sunt câteva astfel în România, reuneşte suficient de diverşi cercetători, suficient investitori, suficiente resurse pentru ca ideea să fie dusă până la capăt la nivel local. Până la urmă, totuşi, nu contează unde se produce, dar cred că se poate produce inclusiv la noi.”
Cercetătorii români speră să realizeze, în anii următori, teste clinice pe om. În plus, echipa intenţionează să obţină un cost de fabricaţie a sângelui artificial mult sub preţul estimat de cercetătorii britanici pentru procesarea sângelui uman în vederea pregătirii de transfuzie, respectiv 1.000 de lire sterline pe litru.
