Un nou mandat pentru Macron

Lumea occidentală a respirat ușurată după anunțarea rezultatelor oficiale ale scrutinului prezidențial din Franța, care au confirmat victoria lui Emmanuel Macron în fața contracandidatei sale de extremă dreapta.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Corina Cristea, 06.05.2022, 09:08

Lumea occidentală a respirat ușurată după anunțarea
rezultatelor oficiale ale scrutinului prezidențial din Franța, care au confirmat
victoria lui Emmanuel Macron în fața contracandidatei sale de extremă dreapta.
O victorie a lui Marine le Pen, percepută ca o apropiată a Rusiei lui Vladimir
Putin, ar fi venit cu transformări majore în politica externă a țării.
Programul politic al acesteia prevedea, între altele, retragerea Franței din
Comandamentul Comun al NATO, revizuirea relațiilor Parisului cu Washingtonul,
dar și oprirea cooperării industriale cu Germania în domeniul armamentului. Iar
principal beneficiar al unei crize în interiorul Uniunii ar fi fost
președintele rus, s-a scris în presa europeană.

De cealaltă parte, realegerea
lui Macron înseamnă continuitate pentru Franța pe principalele sale orientări
economice, europene și internaționale. După un mandat de cinci ani jalonat cu
crize precum demonstrațiile antisistem ale mișcării vestelor galbene sau
pandemia de COVID-19, Emmanuel Macron a anunțat obiective ambițioase. Prin
investiții și schimbări profunde să asigurăm proiecte concrete pentru fiecare,
încurajând creativitatea și inovarea în țara noastră și să facem din Franța o
mare națiune ecologică. Știu că mulți dintre compatrioții noștri m-au votat nu
pentru a susține ideile pe care le sprijin, ci pentru a le bloca pe cele ale
extremei drepte. Vreau să le mulțumesc și să le spun că sunt conștient că acest
vot mă obligă pentru anii următori, a transmis liderul de la Elysee. În primul
său discurs după victorie, Macron a promis o metodă refondată pentru a
conduce Franța, asigurând că nimeni nu va fi lăsat pe margine.

Care vor fi provocările pentru Emmanuel
Macron în următorii 5 ani? Francezii așteaptă în primul rând măsuri pentru
creșterea puterii de cumpărare, afectată în etape succesive de criza sanitară,
apoi de cea energetică, de războiul din Ucraina și de sancțiunile europene
impuse Rusiei, care au bulversat întreaga piață europeană și chiar mondială,
spune corespondentul Radio România la Paris, Daniela Coman: Macron are un program complex de măsuri
sociale pentru spijinirea populației sărace, a mamelor singure, a altor
categorii defavorizate, precum și de modernizare a relațiilor de muncă. A
promis că în al doilea mandat al său va plasa ecologia și lupta împotriva
schimbărilor climatice în centrul acțiunilor guvernului. Educația și Sănătatea
vor fi supuse unor reforme profunde și vor beneficia de investiții record
astfel încât să nu mai existe între cetățeni inegalități de acces la aceste
servicii publice. Apoi, președintele dorește ca Franța să-și dobândească
independența industrială, energetică și agricolă prin crearea unor filiere de
activitate sută la sută franceze. A promis că va construi șase centrale nucleare de nouă generație și va
iniția o reformă a prețului electricității la nivelul UE. Apoi, întărirea și
modernizarea armatei prin investiții în echiparea sa cu tehnologie de vârf și
dublarea numărului de rezerviști, astfel încât Franța să-și asigure
independența de apărare și să poată face față unui război de mare intensitate
care ar putea lovi continentul european ca și provocărilor hibride și
atacurilor cibernetice.

Obiective ambițioase pentru îndeplinirea cărora Macron are nevoie
de o nouă majoritate în Parlament, de un guvern de aceeași culoare, un guvern
care să nu îi fie ostil. Bătălia politică nu s-a încheiat pe 24 aprilie,
urmează în iunie două tururi de alegeri parlamentare foarte importante.

Pe plan
extern, va căuta Franța să-și impună mai puternic vocea în Europa? Invitat la
Radio România, analistul de politică externă Ștefan Popescu a
vorbit despre leadershipul european și
politica externă a Franței.Vom vedea, spune el, în ce măsură Franța își va putea impune un
leadership în Europa după ce Bundestagul a votat acea mărire de credit pentru
Apărare extraordinară, de peste 100 de miliarde. Franța nu poate ține pasul cu
aceste cheltuieli, consideră Ștefan Popescu, datoria publică a Franței
depășește PIB, este chiar la 120% : Acest
lucru va strica puțin echilibrele europene pe termen mediu și deja există un
proces de reflecție în Franța, am văzut în presa franceză discuții. Pentru că Uniunea
Europeană este o construcție bazată pe echilibru de putere în care Germania
este prima vioară din punct de vedere economic, iar Franța compensează cu
statutul său de membru permanent în Consiliul de Securitate al ONU și prin
forțele sale militare, inclusiv cele convenționale. Or, dacă Germania rupe
acest echilibru, nu știu în ce măsură Franța va accepta un rol de partener
junior al Germaniei. Există foarte multe provocări europene pe agenda lui
Macron și nu știu în ce măsură în acest peisaj european Franța va putea
reconstrui un leadership. Pentru că ideea de bază este autonomia strategică
europeană. Prin urmare, Europa să devină un pol de putere care să creeze o a
treia cale între China și SUA. Prin această revenire a SUA pe continent,
justificată, desigur, având în vedere amenințarea de la estul frontierelor
europene, nu știu în ce măsură aceste planuri ale Franței vor mai putea fi de
actualitate, cel puțin în forma în care ea le-a imaginat.

Deocamdată, din
postura de președinte al țării ce asigură în prezent președinția prin rotație a
UE, Emmanuel Macron este unul dintre cei mai vocali lideri ai momentului,
într-o ecuație geopolitică marcată de acțiunile unei Rusii atât de
imprevizibile.