YIATURLU DE BELIO UN OASPI A IMPRESIONIŞTILORU
Agiunsu Paris tu chirolu a Doilui Imperiu, yiaturlu George de Bellio, armân faptu tu Romanii, yitripsea oaspiţl’ii fără s-lă l’iia păradz ş-fâţea colecţii di picturi.Nica di tinir avea ahurhita sâ-şi facă ună colecţie di picturi: pândzâ şi diseamni di Clouet, Franz Hals, Guido Reni, Pusssin, Fragonard. Georges Bibesco, cu cari eara soie (ş-ti cari Renoir picta cadhuri tu anlu 1869) s-pari că-l feaţi s-aibă mirachi ti pictorl’ii impresioniştii cari tu aţel chiro nu para eara aprucheaţ. Di la Monet tu anlu 1874 la Gauguin tu anlu 1891, cadhurli ancupârate di yiaturlu de Bellio u spun evoluţia a impresionismului. “Cati oarâ unu di noi avea ananghi pi ayunii di paradz , ş-aduţi aminti Renoir, alăga la café Riche, iu ştea sigur ca va lu afla Dl. de Bellio”. Aestu ăl’i yitripsi pictorl’ii Monet, Manet, Pissaro, Sisley ş-Renoir. Cărţali prit cari el’i âl’i ifharistisescu ti buneţli ţi li adra s-afla spusi tu unâ n’icâ vitrinâ dit muzeulu Marmottan di Paris. Ancupârarea a protlui cadhur di Monet tu anlu 1874 fu ahurhita ali unâ lungâ uspiţâl’ie cu maestrul di Giverny.
Tru anlu 1957 Victorine Dunlop de Monchy , hil’iia a yiatrului de Bellio apufusi s-faca pişcheşi a muzeului Marmottant tutâ colecţia ţi-l’i avea armasâ di la afendu-su. . Ditu colecţia a yiatrului de Bellio maş unâ parti intră la Muzeulu Marmottan, ama âl’i deadi unâ anyiliceari ahoryea, aţea a cadhurlui “Impresie. Apiritâ di soari”, cadhur ţi deadi numa a curentului impresionistu. Ma s-eara păstratâ intreagâ, colecţia de Bellio vrea s-eara nai ma marea colecţie impresioniştâ dit lumi, (ma multu di 30 di cadhuri maş di Monet). Ama de Bellio nu eara ti pareia a impresioniştilor maş un oaspi, un mechena, el’i avea pisti ş-pi urnimiili a lui. Ia ţi ngrapseaşti Pissaro a hil’i-sui tu 1893? “ Ti ciudii, de Bellio spuni, ligat di expoziţia ţi u feciu tora, ayon’ia, ca agiumşu ma diparti di Monet, ca arta a mea easti cama serioasâ.” Unâ mărtirie ti cuvârdeaţa al de Bellio easti ş-aţea câ, tu anlu 1889, cându Monet dişcl’iisi unâ subscripţii ta s-ancupârâ di la veduva al Manet cadhurlu “Olympia”, s-lu faca pişcheşi a statlui francez, ântân’ia apandisi u lo di la de Bellio ţi sâ scrisi cu 1000 di franchi di amalâmâ.
Strâpâpân’il’i al Bellio avea fudzitâ di Muscopoli. Constantin Bellio eara Viena , tu bitisita a sec.18 mari bancher. Amirălu ali Avstrii lu feaţi baron tu 1817. Câţe nu avu taifa lu tricu titlu di baron a nipoţlor a lui, hil’ii a frati-sui, Ştefan, ţi s-avea dusă s-băneadza Bucureşti iu avea agiumsă mari chihăie, mari vornic, şi s-avea nsuratâ cu Elena Bălcescu . Yiaturlu George de Bellio eara nipot a vorniclui Bellu ş-dupâ ţi studie medicina Paris, armasi s-bâneadzâ aclo. Nai ma marea parti a colecţiil’iei de Bellio easti aza tu muzeili di Paris, ama miliun’i di vizitatori nu u află iuva numa a marlui oaspi a imresioniştilor ţi s-ascundi dupa eticheta “Legs Donlop de Monchy”. Ş-baron’iil’ii Bellu va s-eara agârşiţ tu Românii, parcul a veacl’iei pâlati a vorniclui Bellu s-nu avea agiumtă mirminţăl’i Bellu, iu suntu ngrupaţ mulţâ oamin’i avdzăţ.
Autor:Irina Paris
România Internațional, 28.08.2013, 11:11
