Inflaţia pi crişteari tu Românie
Pâhadzlli pi crișteari la energhie agudescu rata di cathi an ali inflaţie.
Tașcu Lala, 05.05.2026, 19:46
Cara executivlu di Bucureşti putu, baș prit misuri nivruti di oamiñi, sâ scadâ exichea bugetarâ, ți easti ma largu nai ma marea ditu Uniunea Evropeanâ, tu alumta cu inflaţia tropurli di dânâseari a criștearillei suntu ama ângrâditi. Ditu cama năili dati scoasi tu padi di Institutlu Naţional di Statisticâ s-veadi că rata di cathi an ali inflaţie s-apruche, diznău, di 10 proțenti, agiungândalui tu meslu marțu la 9,87%, andicra di 9,31% cât eara tu meslu șcurtu.
Dupâ ndoi meși tu cari s-avea vidzutâ ñiț scâderi, inflaţia criscu diznău di cara sâ scunchirâ combustibilii şi energhia electricâ. Servițiili sâ scunchirâ cu cama di 11 proțenti, pârmâtiili ți nu suntu te-a mâcari cu aproapea 11%, iara pârmâtiili di mâcari cu vârâ 7,5%. S-feațirâ, cu tuti aesti, dauâ ieftiniri cama mări, cu vârâ 5 proțenti, la gazi şi la servițiili di urdinari pi calea a aerlui.
Tu toplu a scunchirilor ditu aeșțâ 12 meși di ma nâpoi easti energhia electricâ, cu cama di 57%, servițiili di urdinari pi calea di her, cu cama di 24 di proțenti, şi cafelu, cu cama di 23%. Analistul finanțiar Adrian Codirlaşu luyurseaști, la postul public di radio, că scunchirea ali energhie şi a combustibililor di itia a catastisillei ditu Golfu fați presiuni ma largu pi tutâ economia.
Criștearea ali inflaţie va s-ducâ ninti, luyurseaști el, unâ oarâ cu crişterli a pâhadzlor la combustibili şi energhie, di ispetea a polimlui ditu Iran ş-a cripărilor ligati di urdinarea pritu dirvenea Ormuz, ș-aestu lucru va s-ducâ la scunchiri la tuti alanti pârmâtii.
Adrian Codirlaşu: “Cum dzâțeam, criscurâ pâhadzlli la tut ți va s-dzâcâ produsi di energhie, dirmi combustibil, energhie electricâ, gaz metan. Lucârli aestea va s-veadâ la tuț pâhadzlli la pârmâtii şi serviții, tu unâ misurâ ma mari i ma ñicâ, ama va s-veadâ. Di itia aesta, meșlli ți yin va s-avem ma largu unâ unâ crișteari a ratâllei ali inflaţie. Va s-avem, vahi, inflaţie tu dauâ țifri, dirmi cama di 10 tu meșlli ți yin şi vahi va s-dipunâ diznău sum 10 iuva tu agustu-yizmâciuñi, cându va s-treacâ efectul a criștearillei a TVA-lui di an, ama inflaţia va s-armânâ mari”.
Ninti di scutearea tu padi a datilor di la INS, Banca naţionalâ dzâsi că va s-facâ unâ crișteari ali inflaţie tu chirolu marțu-cirișar, di ispetea a scunchirilor la combustibili ş-di efectili a misurilor fiscali fapti di pțân chiro. Pi di altâ parti, criza energheticâ globalâ fu bâgatâ di BNR pi lista a piriclurilor mări ti stabilitatea fiscalâ. Banca țentralâ da s-u țânâ stabilitatea a pâhadzlor, a că aesta va ta s-dzâcâ unâ crișteari economicâ cama ayalnicâ. Toclu mari dânâseaști consumlu şi darea di crediti, ama agiutâ la scâdearea ali inflaţie, tu un proțes luyursit di ananghi di câtrâ economişțâ.
Autor: Ștefan Stoica
Apriduțearea: Mirela Biolan
