Apofasea CEDO mutrindalui mineriada dit cirisar 1990
Niinvestigati, nilimbidzati, nipidipsiti tru oara ananghi, crimili dit tricutlu chiro s-arăzbună. Curtea Europeană ti Ndrepturli a Omlui li condamna autorităţli di Bucureşti tra turlia tru cari featira ancheta ti mineriada dit cirisar 1990 şi la baga zori tra s-discl’ida diznau investigaţiile şi s-păltească zn’ii di aproapea 60 di n’il’i di euro a atilor trei reclamanţa cari nu ş-aflară ndriptatea la instanţili dit vasilie. Aeşta suntu Anca Mocanu, a curi nicuchir fu tufichisitu mortal tru chirolu ali mineriada, Marin Stoica, bătut ca pravdzali, şi Teodor Mărieş, ncl’is cu calcarea a nomlui ama şi greu fuvirsitu. Curtea apufusi, tru sentinţa aleapta di corespondentul Radio România la Strasbourg, că autorităţli nu loara meatri tra s-afla si sa-l’i pidipseasca stipsitl’i. Bucureşti, mineriada fu anchetată chiro di optu an’i, ama cazlu fu ncl’is cu apofasea tra s-nu nchiseasca pusputearea penala. Strasbourg, ama, giudicătorl’ii agiumsira pi isapea ca fura calcati nascanti articole dit Convenţia Europeană ti Ndrepturli a Omlui, tu ligatura cu tran’ipsearea, tratamente inumane şi degradanti ica la ndreptul ti bană. Apofasea CEDO napoi discl’idi, tru vasilie, dezbateri apreasi şi arăn’i vecl’i.
Bogdan Matei, 18.09.2014, 12:17
Niinvestigati, nilimbidzati, nipidipsiti tru oara ananghi, crimili dit tricutlu chiro s-arăzbună. Curtea Europeană ti Ndrepturli a Omlui li condamna autorităţli di Bucureşti tra turlia tru cari featira ancheta ti mineriada dit cirisar 1990 şi la baga zori tra s-discl’ida diznau investigaţiile şi s-păltească zn’ii di aproapea 60 di n’il’i di euro a atilor trei reclamanţa cari nu ş-aflară ndriptatea la instanţili dit vasilie. Aeşta suntu Anca Mocanu, a curi nicuchir fu tufichisitu mortal tru chirolu ali mineriada, Marin Stoica, bătut ca pravdzali, şi Teodor Mărieş, ncl’is cu calcarea a nomlui ama şi greu fuvirsitu. Curtea apufusi, tru sentinţa aleapta di corespondentul Radio România la Strasbourg, că autorităţli nu loara meatri tra s-afla si sa-l’i pidipseasca stipsitl’i. Bucureşti, mineriada fu anchetată chiro di optu an’i, ama cazlu fu ncl’is cu apofasea tra s-nu nchiseasca pusputearea penala. Strasbourg, ama, giudicătorl’ii agiumsira pi isapea ca fura calcati nascanti articole dit Convenţia Europeană ti Ndrepturli a Omlui, tu ligatura cu tran’ipsearea, tratamente inumane şi degradanti ica la ndreptul ti bană. Apofasea CEDO napoi discl’idi, tru vasilie, dezbateri apreasi şi arăn’i vecl’i.
Dupu tinti an’i di la cădearea a dictatural’ei comunisti al Nicolae Ceauşescu, atel di ma ninti a lui ministru dit an’il’i 70, Ion Iliescu, acatat tru isapi ca lider ali Revoluţie, fu, practic, plebiscitat, amintandalui protili alidzeri prezidenţiali libiri cu aproapea 85% dit voturi. Partidlu a lui, una combinaţie eterogenă di revoluţionari autentit si comunişti di mâna a doaua, ş-avea amintata, tru ardal’i, doua cirecuri di locuri tru Parlamentu. Bucureşti, Piaţa ali Universitati, acatată tru april di studenţa şi proclamată “zonă eleftera di neocomunismu”, s–avea gulita, ti furn’ia ca majoritatea a manifestanţalor avea aprucheata apofasea a urnilor. Avinarea di cătra Poliţie, tru noaptea di 13 di cirisar, a atilor ndaua dzat di grevişta a foamil’ei armaşi tru Piaţă s-feati cu una furteaţă disproporţionată, tsi yilipsi represiunea dit dzalili a Revoluţiil’ei. Niti aza nu easti limbid desi atel’i cari, a doaua dzuua, apandasira di dusira alumti pi geadei cu poliţia s-di acatara sediili a ministerlui di Interne şi a Televiziunil’ei, avea cadealithea vara ligatura cu Piaţa.
Iliescu si oamin’il’i a lui al’i numasira una s-una ca hiindalui “legionari” (extrema dreapta interbelică) şi, aca armata avea ndreapta arada, grira a banatorlor s-ascapa “democraţia tru piricl’iu”. Minerl’ii dit Valea a Jiului (centru) apandasira la candaseari. Masi doauă dzali, 14 si 15 di cirisar, aputrusira minerl’ii Capitala, iu sa spusira ca hiindalui cumandari la iti autoritati legala. Duri tra s-alasa dinapoi 700 di pliguit, cama di una n’il’i di oamin’i ncl’isi cu calcarea a nomlui şi nai puţan şasi morţa. Universitatea aputrusita, sediili a partidilor di opoziţie şi a jurnalilor independenti mintiti adavga tabloulu a aputrusearil’ei. Tru protli’i an’i 2000, napoi vinit tru caplu a cratlui cu una agendă limbid pro-occidentală, Iliescu avea s-acata ti România calea cata NATO şi tru anticameara ali Uniuni Europena. Ama tru minduita colectiva numa a lui va s-rmâna daima asociata cu mineriada cari avea arcata vasilia tru haua a polimlui tivil.
Armanipsearea: Tascu Lala
