Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

România și criza ditu Ucraina

Atacurli ţibernetiţi, activităţli di spionaj şi aţeali asociate a fenomenlui cu hăbări arădoaciki criscură tu numiru tru România, tru actualu contextu regional – declară directorul a Serviciului Român di Informaţii, Eduard Hellvig. Audiat tru comisia comună permanentă a Camerăllei a Deputaţlor şi a Senatlui di Bucureşti tră exercitarea controlui parlamentar ti activitatea-a SRI, Hellvig părăstisi ună analiză di securitate ditu videala-a borgiloru legale a SRI şi tru contextul a situaţiillei apreasi ditu Ucraina viţină. Uidisitu cu un comunicat al SRI, directorul Hellvig cundille tră actualizarea pachetlui di nomuri mutrinda securitatea naţională, cu ahât ma multu cu cât mediul regional di securitate easti tru ună niacumtinată dinamică.

România și criza ditu Ucraina
România și criza ditu Ucraina

, 23.02.2022, 18:49

Atacurli ţibernetiţi, activităţli di spionaj şi aţeali asociate a fenomenlui cu hăbări arădoaciki criscură tu numiru tru România, tru actualu contextu regional – declară directorul a Serviciului Român di Informaţii, Eduard Hellvig. Audiat tru comisia comună permanentă a Camerăllei a Deputaţlor şi a Senatlui di Bucureşti tră exercitarea controlui parlamentar ti activitatea-a SRI, Hellvig părăstisi ună analiză di securitate ditu videala-a borgiloru legale a SRI şi tru contextul a situaţiillei apreasi ditu Ucraina viţină. Uidisitu cu un comunicat al SRI, directorul Hellvig cundille tră actualizarea pachetlui di nomuri mutrinda securitatea naţională, cu ahât ma multu cu cât mediul regional di securitate easti tru ună niacumtinată dinamică.



Tut Bucureşti, ministurlu a Apărarillei, Vasile Vasile Dîncu declară că, tru cazul a unui conflict armat, România easti ndreaptă s’aproaki cama di 500 di ñilli di arifugiaţi ditu Ucraina. Ari un plan tru aesta noima cari easti ndreptu tru t mărlli căsăbadz, ari zone tră aesta, tru vinătatea sinurloru – spusi ministrul.


Cama di 600 di kilometri di sinuru ampartu România di statul viţinu. Comunitatea românească di aclo adună cama di 400 di nilli di oamini, majoritatea concentrați tru nordul a Bucovinăllei, nordul și sudul a Basarabiillei și Ținutul Herța, teritorii românești arăchiti di fosta Uniune Sovietică stalinistă tru 1940 și priloate, ca stat succesor, di Ucraina tru 1991, unăoară cu dizintegrarea URSS.



Di altă parte, România apufusi s’pitreacă tru Ucraina produsi medicali – analgheziţi, antiinflamatoare, antibiotiţi şi dizinfectanţi. Agiutorlu easti datu pritu Mecanismulu di Protecţie Civilă a Uniunillei Europene şi easti un apandisi ti căftarea agiutoru di urgenţă niintată Comisiillei Europene di administraţia di Kiev. Pi ningă România, agiutor comunitar tru Ucraina va s’da Austria, Franţa, Irlanda şi Slovenia.



Cum criza geopolitică poate s’u aspargă pi aţea energetică, autorităţli di Bucureşti da semni isihăitoare pi aestă temă. Un conflictu tru Ucraina nu va s’aducă probleme tru aprovizionarea cu gaze a Româniillei viţine, cari, unăoară cu yinirea-a primuvearălleii, poate ta ş-asiguripseasca tutu consum ditu surse interne – spuni ministrul Energiei, Virgil Popescu. Dicidinţălli, adăvgă el, mutresc diversificarea a rutelor di import şi analizează şi alte surse di gaz andicra di ateali pritu intermediari a gigantului energetic rusesc Gazprom. Think-tank-ul autohton Expert Forum (EFOR) apreciadză, tru raportul a lui anual tră 2022, că păhadzlli a energiilei criscură di itia a dificitului di gaz, ahândusit dilibearat di Gazprom di astă veara pănă adză. Concernul rus, spune EFOR, ş-tiñisi la limită contractele cu europenii, gulinda-şi di astă veară dipozitele di nmagazinare ditu Europa, şi livră multu puţăn pi conducte. Tru general, strategia Gazprom fu atea ta s’abuzeadză di regulile europene, tiñisinda-le formal, tamam ta să spună că regulile europene suntu ateali cari fac alathusi – cundilleadză raportul elaborat di experţălii români.




Autor: Bogdan Matei


Armânipsearia: Taşcu Lala































































Foto: facebook.com/igsu.situatiideurgenta
Actualitati Saturday, 19 July 2025

Fãrtuñi cu victimi tru România

Tru România, s’facu, tru aestu kiro, fenomeni meteo extremi catacum fãrtuni i cãñină, iarapoi meteorologilli apufusirã, tru dzãlili ditu...

Fãrtuñi cu victimi tru România
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), Dragoş Pîslaru
Actualitati Wednesday, 16 July 2025

Câţ pãradz potu s’hibã aduşi pritu PNRR?

Proiecti tru valoare di aproapia 6,3 miliardi di euro numata potu s’hibã adrati până tru agustu 2026, aşi cã aestea va s’hibã scoasi ditu...

Câţ pãradz potu s’hibã aduşi pritu PNRR?
Іліє Боложан
Actualitati Wednesday, 16 July 2025

Protlu mãnuclliu fiscal treaţi di Parlamentu

Adunatu tru sesiune extraordinară, Parlamentul ali Românie nu apruke, luni, moţiunea di cenzură dipusă di opoziția populistă și...

Protlu mãnuclliu fiscal treaţi di Parlamentu
Prim-ministrul Ilie Bolojan (Foto: gov.ro)
Actualitati Friday, 11 July 2025

Moody’s trã xikea bugetarã ditu România

Misurli fiscali ţi li lo tora ma ninti Guvernulu ali Românie suntu „unã jgllioatã di simasie” trã unã ma bunã ziyã bugetarã, dimãndã...

Moody’s trã xikea bugetarã ditu România
Actualitati Friday, 04 July 2025

Reacţii la misurli fiscali dimãndati di guvernu

Un mixu di creaștiri di taxi și di ñicurari hãrgili, bãgati tu practico nai ma pţãnu pânu di bitisita-a anlui yinitoru, suntu tu planlu cu...

Reacţii la misurli fiscali dimãndati di guvernu
Actualitati Thursday, 03 July 2025

Protlu mãnuclliu di apofasi fiscali

Maş ascumta acãţati tu isapi tru kirolu a tutãloru turliiloru di alidzeri ditu 2024 și di anlu aestu, deapoa niheama cama cu boaţi dimãndati...

Protlu mãnuclliu di apofasi fiscali
Actualitati Monday, 30 June 2025

Bitisearea a FITS 2025

Ediţia 2025 a Festivallui Internaţionalu di Teatru di Sibiu, unâ ditu nai ma mărli andamusi artistiți pi planu mondialu, s-bitisi dumânicâ,...

Bitisearea a FITS 2025
Actualitati Friday, 27 June 2025

Consiliul Ivopreanu di Bruxelles

Șcurtu kiro dupâ ți lo parti la Summit-ul NATO di Haga, prezidentul ali Românie, Nicuşor Dan, s-dusi deadunu cu alanțâ lideri ditu Uniunea...

Consiliul Ivopreanu di Bruxelles

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company